Grigore Mithridate Buiucliu, jurist, om politic și intelectual român de origine armeană

Grigore Mithridate Buiucliu (n. 15 decembrie 1840, Iași – d. 13 decembrie 1912, București) a fost un jurist, om politic și intelectual român de origine armeană, recunoscut drept una dintre cele mai importante personalități armene din România sfârșitului de secol XIX. Eminent avocat și magistrat, Buiucliu s-a remarcat prin contribuții semnificative în domeniile culturii, politicii și artei, atât în Moldova, cât și în Țara Românească.

Grigore Buiucliu s-a născut într-o familie armeană proeminentă, fiind fiul lui Iacob Buiucliu și al Mariei Tossun. A avut șase frați, inclusiv pe pictorul Theodor Buiucliu și inginerul Artaxerxes Buiucliu. Studiile gimnaziale le-a urmat la Colegiul armean Moorat din Sèvres, lângă Paris, condus de călugării mechitariști.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Mithridate_Buiucliu#/media/Fi%C8%99ier:Grigore_Mithridate_Buiucliu.jpg

Buiucliu a început studiile universitare de drept la Paris, dar le-a finalizat la Universitatea din Iași, unde a obținut licența. La Paris, a studiat și vioara sub îndrumarea celebrului compozitor Edouard Lalo.

După absolvire, a început ca stagiar la biroul avocatului G. Ciumara din Iași. În 1869, a fost numit procuror pe lângă Tribunalul Iași, urcând rapid în ierarhie până la funcția de procuror general al Curții de Apel Iași (1874-1876).

După 1876, a revenit la avocatură și a intrat în politică. A fost ales deputat (1888) și senator (1892) din partea județului Fălciu. În 1894, a renunțat la cariera politică și a devenit membru al Înaltei Curți de Casație din București, unde a activat până la pensionare, în 1908.

Membru al Junimii din 1866, Buiucliu a tradus lucrări din limba armeană și a manifestat un interes deosebit pentru cultura și istoria armenilor. A constituit o bibliotecă valoroasă, pe care a donat-o Academiei Române, alături de cea mai mare parte a averii sale, estimată la aproximativ 1 milion de lei. Donația sa a contribuit la crearea „Fondului Grigore Buiucliu”, din care s-a finanțat o bursă pentru studiul limbilor orientale.

În Iași, a locuit pe Ulița Veche, iar după moartea sa, ulița Capela Armeană a fost redenumită „Strada Grigore Buiucliu”. Din păcate, casa și strada au dispărut în urma sistematizării zonei Halei Centrale.

Opera

• Articole științifice: „Un articol științific”, publicat în Revista contimporană (1874).
• Lucrări istorice: Camenița sau Cronica armenilor din Polonia și Moldova (1906).
• Traduceri:
  • Minas Tokatți, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara vlahilor (1895).
  • Spionul (autor armean neidentificat).

Grigore Buiucliu a fost decorat cu:

• Ordinul Steaua României în grad de Comandor;
• Ordinul Coroana României în grad de Mare Ofițer;
• Ordinul imperial rus, clasa a III-a.

Grigore Buiucliu rămâne o figură remarcabilă a comunității armene și a societății românești, fiind un model de implicare culturală, juridică și politică.

Sursa: https://www.facebook.com/100049125943948/posts/4452611854837854/