Gheorghe Balș, inginer și istoric de artă român

Gheorghe Balș (n. 24 aprilie 1868, Adjud, județul Putna – d. 22 septembrie 1934, București) a fost un inginer și istoric de artă român, membru titular al Academiei Române. A contribuit semnificativ la proiecte importante de infrastructură, inclusiv la construirea podului de la Cernavodă și a portului Constanța. În colaborare cu arhitectul Nicolae Ghica-Budești, a lucrat și la edificarea Institutului de seruri și vaccinuri „L. Pasteur” din București. Este cunoscut pentru studiile sale aprofundate privind arhitectura bizantină și bisericile și mănăstirile moldovenești.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Balș#/media/Fișier:Gheorghe_Bals.jpg

Gheorghe Balș și-a continuat studiile superioare în Elveția, unde a obținut bacalaureatul la Lausanne și diploma de inginer la Politehnica din Zürich. A întreprins mai multe călătorii de studii în țări precum Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia și Rusia, pentru a cerceta influențele externe asupra arhitecturii vechi românești.

A activat ca inginer constructor, colaborând cu Anghel Saligny la realizarea celebrului pod de la Cernavodă și fiind autorul unor lucrări importante în portul Constanța, dar și în sectorul spitalicesc.

Ca istoric de artă, s-a remarcat în special în cercetarea arhitecturii românești, fiind un autor recunoscut al unor lucrări fundamentale în acest domeniu. Studiile sale despre evoluția arhitecturii moldovenești între secolele XV și XVIII sunt extrem de valoroase și sunt utilizate de cercetători și astăzi. Printre lucrările sale celebre se numără:

• Biserica din Filipeștii de Pădure (1908)
• O vizită la câteva biserici din Serbia (1911)
• Histoire de l’art roumain ancien (Paris, 1922, în colaborare)
• Bisericile lui Ștefan cel Mare (1926)
• Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul al XVI-lea (1928)
• Biserica din Lujen (1930)
• Influences arméniennes et georgiennes sur l’architecture roumaine (1931)
• Despre biserica Prislopului (1932)
• Les monuments byzantins de Roumanie (1932)
• Bisericile și mănăstirile din veacurile XVII și XVIII (1933)
• Contributions à la question des églises supérieures superposées dans le domaine byzantin (1934)

A fost și membru activ al comisiei monumentelor istorice din 1923.

Pe lângă cariera sa științifică și profesională, Gheorghe Balș s-a implicat activ în viața socială și profesională a țării. A fost ales președinte al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) în 1918 și a devenit membru titular al Academiei Române la 4 iunie 1923. Între mai 1928 și mai 1931 a ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei Române. În 1925, a ținut un discurs de recepție în cadrul academiei, abordând începuturile arhitecturii românești din Moldova.