Gerhard Herzberg, chimist canadian

În 1971 a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru contribuțiile sale la înțelegerea structurii electronice și a geometriei moleculelor, în special a radicalilor liberi — particule extrem de reactive și dificil de studiat. Cercetările sale s-au concentrat asupra spectroscopiei atomice și moleculare, metodă prin care se analizează modul în care atomii și moleculele absorb și emit lumină pentru a le determina structura.

Prin aceste tehnici, Herzberg a reușit să explice structura moleculelor diatomice și poliatomice și a contribuit la analiza chimică a obiectelor astronomice, ajutând la înțelegerea compoziției stelelor și a spațiului interstelar.

A fost cancelar al Carleton University din Ottawa între 1973 și 1980 și a devenit membru al Royal Society în 1951. În onoarea sa, asteroidul 3316 Herzberg îi poartă numele, iar mai multe clădiri universitare și spații publice din Canada au fost denumite după el.

La momentul acordării Premiului Nobel, Herzberg era considerat, în general, cel mai important spectroscopist molecular din lume.

Asteroidul 3316 Herzberg poartă numele lui. În 1964 a fost distins cu medalia Frederic Ives de către OSA. La Universitatea Carleton, există o clădire care poartă numele lui care aparține Departamentelor de Fizică și Matematică/Statistică, Laboratoarele Herzberg. Herzberg a fost ales membru al Societății Regale (FRS) în 1951 .

Clădirea principală a Colegiului John Abbott din Montreal poartă numele lui. Universitatea Carleton a numit clădirea Laboratoarelor Herzberg după el. Un parc public din cartierul College Park din Saskatoon îi poartă și numele.