George Grămăticescu, general de brigadă român

George Grămăticescu (n. 15 iulie 1846, Craiova, județul Dolj – d. 19 martie 1901) a fost un general de brigadă român.

S-a născut pe 15 iulie 1846, în Craiova, în plasa Jiul de Sus, din județul Dolj. A urmat Școala Militară de Ofițeri din București (1865-1867), apoi Școala Politehnică din Paris și Școala Specială de Artilerie și Geniu de la Fontainebleau, Franța.

Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fișier:SP-06_General_de_Brigada.svg

Sursa foto: https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fișier:George_Gramaticescu.jpg

Grade militare:

• Sublocotenent: 1867
• Locotenent: 1871
• Căpitan: 1875
• Maior: 1882
• Locotenent-colonel: 1886
• Colonel: 1891
• General de brigadă: 1900

Funcții militare:

• Diverse funcții în Regimentul 1 Artilerie (1867-1870, 1878-1882, 1886)
• Regimentul 2 Artilerie (1870-1871, 1874-1877, 1882-1883)
• Regimentul 3 Artilerie (1883)
• Regimentul 6 Artilerie (1885-1886)
• Director adjunct (1877, 1883, 1884) și director al Pirotehniei Armatei (1886-1888)
• Comandant al Școlii Speciale de Artilerie (1889-1891)
• Șef de stat major al Corpului 3 Armată (1891-1892)
• Comandant al Regimentului 2 Artilerie (1892-1894), Regimentului 1 Artilerie Cetate (1894-1895), Regimentului 2 Artilerie Cetate (1895-1896)
• Comandant al Artileriei Cetății București (1896-1897)
• Comandant al Corpului 1 Armată (1899-1901)
• Ajutor al Inspectorului Artileriei (1897-1899)

A participat la Războiul de Independență, fiind remarcat în cadrul celei de-a patra bătălii de la Plevna, care a dus la capitularea armatei otomane comandate de Osman-pașa. În timpul acestei bătălii, bateriile 2 (sub comanda căpitanului Grămăticescu) din Regimentul 1 Artilerie și 1 din Regimentul 3 Artilerie au executat focuri precise asupra flancului drept al Diviziei 1 otomane, angajate în tentativa de ieșire din încercuirea Plevnei. Bateria 2 a tras 800 de obuze într-un interval de șase ore, impresionându-i pe ruși, care au aclamat „Bravo Artileria Română”.

Căpitanul Grămăticescu, care își întrerupsese studiile la Școala Specială de Artilerie din Franța pentru a comanda bateria în război, va avansa până la gradul de general de brigadă, ajungând ajutor al Inspectorului general al Artileriei. De-a lungul carierei, a comandat Școala Specială de Artilerie și mai multe regimente de artilerie.

A decedat pe 19 martie 1901.

La 22 martie 1901, a fost înmormântat cu onoruri militare, fiind însoțit pe ultimul drum de foștii săi camarazi din războiul de independență. La Cimitirul Bellu, colonelul Gheorghe Ianescu a evocat personalitatea sa, subliniind integritatea, demnitatea și dedicarea lui Grămăticescu, care a fost un model de principiu și curaj în fața tuturor provocărilor.

Bibliografie:

• Predescu, Lucian – Enciclopedia României – Cugetarea – Material românesc. Oameni şi înfăptuiri, Editura Saeculum I.O. & Ed. Vestfala, București, 1999, p. 372
• Bichicean, G. – Istoria Școlii de Aplicație pentru Artilerie și Rachete “Ioan Vodă”, Editura Tribuna, 2000, p. 160-161
• Revista Artileriei, aprilie 1901, p. 351-357.

Sursa: https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/George_Grămăticescu