George Fotino, compozitor și dirijor

George Fotino, compozitor și dirijor, s-a născut pe 23 februarie 1858 în București. A studiat la Conservatorul din București între 1871 și 1878, perioadă în care a devenit membru al orchestrei Societății Filarmonice din București, ca violonist. De asemenea, a fost profesor la Gimnaziul „Gheorghe Lazăr”. La vârsta de 22 de ani, în 1880, a început stagiul militar în Regimentul 7 Linie din Iași, iar după Războiul de Independență a devenit șef al muzicii militare la Iași, funcție pe care a ocupat-o până în 1885.

Sursa foto: AI

În perioada 1886-1891, a fost șef al muzicii militare la Regimentul 8 Linie din Tulcea – Ostrov, iar din 1891 s-a stabilit la Craiova, unde a făcut parte din Regimentul 1 Dolj până în 1914. Pe lângă activitatea sa militară, Fotino a avut o carieră didactică și a fost profesor de muzică în diverse instituții din Craiova. A predat canto la Școala Fiilor de Militari între 1897 și 1911, iar între 1899 și 1925 a fost profesor de muzică la Gimnaziul și Liceul „Frații Buzești”. De asemenea, a fost profesor de vioară la Școala Normală din Craiova între 1905 și 1909.

În aceleași perioade, a colaborat cu pedagogul Ștefan Velovan, iar activitatea lor profesională a fost strâns legată. Fotino a fost, de asemenea, profesor de armonie la Școala de Muzică Vocală și Instrumentală „Hora” între 1909 și 1911, și a predat armonie și orchestrație timp de 24 de ani (1911-1935) la Conservatorul „Cornetti”. A învățat vioară și la Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova între 1923 și 1926 și la Școala Normală de Fete între 1914 și 1916.

Fotino a avut o mare pasiune pentru folclorul oltenesc, pe care l-a cules și prelucrat. A fondat și condus Societatea „Lyra” din Craiova, cu care a fost strâns legat pe plan muzical. A compus muzică de teatru, cum ar fi vodevilul „Nuntă țărănească”, cu libretul de Vasile Alecsandri. De asemenea, a compus muzică simfonică, printre care „Hora Târgujanca” pentru orchestră, dar și lucrări de muzică de cameră, ca „Souvenir de Dolj”, un vals pentru pian.

În domeniul muzicii corale, Fotino a scris imnuri pentru diverse instituții, precum Imnul Societății „Lyra” (1896), Imnul Liceului „Frații Buzești” și Imnul Conservatorului „Cornetti”. A compus și lucrări pentru fanfară, demonstrând o diversitate în abordările sale muzicale.

George Fotino s-a stins din viață pe 3 martie 1946, la vârsta de 88 de ani, lăsând o moștenire culturală semnificativă Craiovei și muzicii românești. Contribuțiile sale în domeniul muzical și educațional au marcat profund viața culturală din Craiova și din întreaga țară.

Sursa: https://gheorghe.manolea.ro/2015/03/14/14-03-2015-strada-george-fotino/