S-a întâmplat la 12 octombrie 1863, 12/24
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat la 12 octombrie 1863, 12/24: Formarea guvernului condus de Mihail Kogălniceanu (până la 26.01/07.02.1865); este perioada reformelor radicale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Guvernul Mihail Kogălniceanu a marcat debutul regimului personal a lui Cuza. În timpul acesta s-au adoptat reforma agrară şi electorală, precum şi secularizarea averilor mănăstireşti, măsuri care au pus bazele constituirii statului român modern.

Treptat, tensiunea dintre Cuza şi opoziţia din Adunare a escaladat, ajungând să gripeze sistemul constituţional. Pentru a mai calma scena politică, şeful statului apelează la Mihail Kogălniceanu, o personalitate de mare prestigiu printre colegii săi, numindu-l pe acesta în fruntea executivului. Cu acelaşi scop, Kogălniceanu formează un cabinet din persoane care nu făceau parte din Cameră, cu speranţa de a preveni resentimentele în sânul clasei politice.

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Opening_of_the_Parliament,_Cuza,_29_February_1860.jpg

Şedinţa ordinară a Adunării Legislative s-a redeschis la 3 noiembrie într-un climat de destindere. În fapt, acest lucru a făcut posibilă adoptarea legii secularizării averilor mănăstireşti, care a creat o serie de complicaţii diplomatice. Prin aceasta, o mare parte din proprietăţile bisericilor şi mănăstirilor închinate din ţară au fost trecute în proprietatea statului.Deşi Protocolul XIII din Convenţia de la Paris prevedea arbitrajul ca măsură de soluţionare a problemei, aceasta părea că nu îşi mai găsea rezolvare. Rusia şi Turcia sprijineau călugării greci, iar mănăstirile au acumulat datorii imense la bugetul de stat deoarece mare parte din venituri luau calea străinătăţii.
În cele din urmă, printr-o măsură de forţă, la 13 decembrie, se adoptă, cu 93 de voturi pentru şi 3 contra, legea secularizării, care trecea în proprietatea statului o suprafaţă de 25% din teritoriul ţării. Legea secularizării prevedea o compensaţie de 82 milioane lei (din care aveau să se scadă 31 milioane datoare statului de aşezămintele religioase), o sumă mare pentru bugetul ţării, bani pe care călugării greci i-au refuzat nemulţumiţi.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu