Fiziolog, psiholog și medic rus, Ivan Petrovici Pavlov a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate

Ivan Petrovici Pavlov s-a născut în 1849, în Riazan, în centrul Rusiei, fiind cel mai mare dintre cei 11 copii, tatăl său activând ca preot în oraș. În timpul petrecut la Universitatea din Sankt Petersburg, a produs lucrări lăudate despre nervii pancreatici și, după ce și-a luat diploma, în 1875, și-a continuat studiile la Academia Medicală Imperială. Acolo a obținut o bursă de studiu, și, mai târziu, o funcție de profesor de fiziologie. Doctoratul său s-a concentrat pe nervii centrifugali ai inimii.

În 1890, Pavlov a înființat Catedra de Fiziologie a Institutului de Științe Experimentale din Sankt Petersburg, unde și-a desfășurat cea mai mare parte a studiilor asupra digestiei și a reflexelor condiționate. El era conducătorul unei echipe mari, formată, în cea mai mare parte, din oameni de știință tineri.