Eugenio Lucas Velázquez, pictor spaniol

Eugenio Lucas Velázquez (n. 9 februarie 1817, Madrid – d. 11 septembrie 1870, Madrid) a fost un pictor spaniol asociat cu romantismul, cunoscut anterior sub numele de Eugenio Lucas y Padilla, din cauza unei confuzii ce îl lega de Alcalá de Henares.

La începutul carierei sale, a activat ca ebanist, însă legătura sa cu pictura a fost constantă. Prima sa profesie i-a adus sprijin financiar, iar ulterior a lucrat ca evaluator al lucrărilor „negre” ale lui Goya. A început să picteze de la o vârstă fragedă și și-a continuat formarea la Academia Regală din San Fernando și la Muzeul Prado, unde a copiat lucrări ale lui Velázquez și Goya. José Lázaro Galdiano a menționat că Lucas s-a simțit ca acasă la Prado, iar artistul însuși s-a declarat student al Academiei Regale din San Fernando în catalogul Expoziției Universale de la Paris din 1855, unde a afirmat că l-a avut ca profesor pe José de Madrazo. Totuși, el a părăsit școala din cauza diferențelor cu clasicismul predominant la acea vreme. În 1841, a prezentat patru lucrări la Expoziția Academiei, confirmându-și formarea academică. La o vârstă fragedă, artistul a primit sprijin de la Leandro Álvarez de Torrijos, care i-a asigurat condițiile necesare educației sale artistice, un fapt dovedit printr-un portret semnat și datat de Lucas Velázquez în 1848.

Sursa foto: https://es.wikipedia.org/wiki/Eugenio_Lucas_Vel%C3%A1zquez#/media/Archivo:Eugenio_lucas-autorretrato.jpg

Pe 6 decembrie 1844, s-a căsătorit cu Martina Hernández Muñoz, iar cuplul a locuit în casa acesteia. Căsătoria lor s-a încheiat în 1853, iar în anul următor, Lucas a trăit cu Francisca Villaamil, cu care a avut patru copii, dintre care unul, Eugenio Lucas Villaamil, a continuat tradiția artistică a tatălui său, ceea ce a dus la o confuzie a lucrărilor celor doi.

Lucas Velázquez a călătorit mult pe parcursul vieții sale, inclusiv o primă excursie în 1852 la Paris, unde a fost influențat de Delacroix. În jurul anului 1848, familia s-a mutat într-o casă privată în Fomento, iar în 1849, cuplul Lucas s-a relocat într-o reședință pe strada Duque de Osuna. În 1850, artistul a decorat tavanul Teatrului Real din Madrid, însă lucrarea a fost distrusă într-un incendiu în 1867. Același an, regina Isabel a II-a l-a numit pictor de cameră onorific și cavaler al Ordinului lui Carol al III-lea. De asemenea, Lucas a lucrat pentru persoane de rang înalt, precum marchizul de Salamanca și Ángel de las Pozas Cabarga.

Sursa foto: https://es.wikipedia.org/wiki/Eugenio_Lucas_Vel%C3%A1zquez#/media/Archivo:Eugenio_Lucas_Vel%C3%A1zquez_-The_Communion-_Google_Art_Project.jpg

A călătorit și în Maroc, iar sejurul său orientalist l-a influențat în lucrările sale ulterioare. În anii 1860, a vizitat din nou Parisul, dar și Elveția și Italia, fiind profund influențat de romantismul european. Din punct de vedere ideologic, a fost asociat cu progresismul liberal și în 1854 a intrat în Miliția Națională, reflectând aceste convingeri în temele unor lucrări ale sale. A murit în 1870, la Madrid, în propria sa casă.

Opere reprezentative:

• Revoluția (circa 1865, ulei pe pânză, 124 x 158 cm, Madrid, Museo del Prado)
• Execuția (1869, ulei pe pânză, 58,3 x 79,1 cm, Castres, Muzeul Goya)

În perioada sa timpurie, Lucas Velázquez a renunțat la clasicismul rigid și s-a orientat spre un stil de pictură mai viu, inspirat de lucrările lui Velázquez și Goya. A fost un adept al costumbrismului și a realizat scene fantastice și înfricoșătoare, abordând o gamă variată de subiecte: peisaje, portrete, caricaturi, nuduri, scene de gen, satiră și naturi moarte. A fost, de asemenea, un maestru al scenei de biserică și al tematicii închizitoriale. Opera sa reflectă o preocupare constantă pentru captarea realității, uneori cu o viteză instinctuală în realizarea proiectelor sale.

Lucas Velázquez a fost un artist inovator, apropiindu-se de abstractizare prin utilizarea tehnicii petelor aleatorii, un stil care va anticipa în multe privințe curentele artistice de mai târziu. În pofida criticilor, el este recunoscut pentru originalitatea sa și pentru abordările inovatoare în artă, subliniind expresivitatea și dinamismul scenei romantice.

Opera sa se află în mai multe colecții, inclusiv în Muzeul Lázaro Galdiano din Madrid, unde se află cea mai mare colecție de lucrări ale sale (175 de piese). Alte lucrări sunt expuse la Muzeul Goya din Castres, Muzeul Romanticismului din Madrid și Muzeul Cerralbo din Madrid.

Lucas Velázquez a fost un artist prolific, recunoscut pentru diversitatea tematicii sale și pentru abilitatea de a surprinde esența scenei din jurul său. A fost un important exponent al romantismului spaniol și o figură cheie în tranziția către noi forme de expresie artistică.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugenio_Lucas_Vel%C3%A1zquez