Jurnal FM 
Eugen Lovinescu a fost un critic și istoric literar
#Postat de Carmen Vintu on iulie 16, 2021
Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881 Fălticeni, Suceava, România – d. 16 iulie 1943, București, România) a fost un critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.
A terminat cursurile gimnaziale la Fălticeni, apoi, între 1896-1899, a urmat cursurile liceale la Iași, avându-i ca profesori pe Aron Densușianu, Simion Mehedinți, M. Pompiliu.
S-a înscris, în 1899, la Universitatea din Iași, pe care o va părăsi după câteva săptămâni, pentru a deveni student al secției de Limbi clasice de la Universitatea din București.
Aici a audiat cursurile lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, dar nu a devenit nici junimist, nici sămănătorist. Și-a luat licența, în 1903, cu o lucrare despre sintaxa latină.
În formația critică a lui Lovinescu intră elemente de maiorescianism și impresionism, dar criticul va face efortul de a se detașa repede de părinții săi spirituali. ‘Pași pe nisip’ și primele volume din ‘Critice’ arată tendința de a depăși rigorile criticii normative (maioresciene) și de a structura impresionismul. Mai târziu va crea un concept (modernismul) suficient de larg pentru a primi și proza realistă a lui Rebreanu, și poezia ermetică a lui Ion Barbu.
holder of the image: The National History Museum of Romania (though the Project Communism in Romania)
Opere selective
Criticul literar
- Istoria civilizației române moderne, (1924-1925);
- Istoria literaturii române contemporane, (I-VI, 1926-1929);
- Critice, ediție definitivă (1925-1929);
- T.Maiorescu, (I-II, 1940),
- T. Maiorescu și contemporanii lui, (I-II, 1943-1944);
- T. Maiorescu și posteritatea lui critică, (1943);
În anul 2003 revenirile sale critice asupra unor scriitori sunt publicate la Editura Paralela 45 în volumul Revizuiri, într-o ediție îngrijită de Ion Simuț.
Memorialistul
- Memorii, (I-III, 1932);
- Agende literare, (postume);
Romancierul și nuvelistul
- Nuvele florentine, 1906, cunoscute și sub titlul ediției a doua, Crinul, 1912,
- Aripa morții, roman, 1913
- Viața dublă, roman, 1932
- Ciclul de romane în care erou este Mihai Eminescu: Mite(1934) și Bălăuca(1935), despre iubirile poetului pentru Mite Kremnitz si Veronica Micle.
- Ciclul Bizu (alcătuit din romanele Bizu, 1932; Patru, 1932; Diana, 1956 <<postum>>; Acord final, publicat inițial în Revista Fundațiilor Regale)
Dramaturgul
- De peste prag, 1906
- Lulu, 1924, în colaborare cu Hortensia Papadat-Bengescu
Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar și specialistului în ocultism Vasile Lovinescu.
