Eugen Filotti, diplomat român, publicist și promotor al culturii române în Europa

Eugen Filotti (n. 28 iulie 1896, București – d. 1 iunie 1975, Paris) a fost un important diplomat, publicist și scriitor român. A activat în diplomație ca reprezentant al României la Liga Națiunilor, apoi ca ministru plenipotențiar în Turcia, Grecia, Bulgaria și Ungaria, iar între 1944–1945 a fost secretar general al Ministerului de Externe. De asemenea, a fost autor și traducător prolific, implicat activ în viața culturală și jurnalistică a perioadei interbelice.

Eugen Filotti, romanian diplomat, 1973

Andrei Filotti – Afil – Operă proprie

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:Eugen Filotti 1.jpg
• Creată: 1973
• Încărcată: 16 septembrie 2008

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Filotti#/media/Fișier:Eugen_Filotti_1.jpg

Născut într-o familie modestă, Eugen Filotti a rămas orfan de tată la vârsta de 2 ani. A urmat cursurile primare la școala „Cuibul cu barză” din București (1902–1906), apoi Liceul „Gheorghe Lazăr” (1906–1914). Încă din liceu a început să publice articole de politică externă.

În 1914 s-a înscris la Facultatea de Farmacie, dorind să urmeze cariera tatălui său. În timpul Primului Război Mondial, a fost mobilizat ca locotenent farmacist. După război, a abandonat farmacia și s-a înscris la Facultatea de Drept, obținând licența în 1922.

În paralel cu studiile, a publicat constant articole, iar din 1920 a fost invitat de Garabet Ibrăileanu să colaboreze la revista „Viața Românească”, unde a semnat cronici și analize de politică internațională.

După terminarea studiilor, a devenit redactor la ziarul „Adevărul”, specializat în știri și analize externe. Între 1924–1926, a condus revista „Cuvântul Liber”, un săptămânal politic și cultural care promova europeanismul și sprijinea curentele artistice de avangardă.

Revista a reunit nume mari ale vremii: Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, dar și pe fratele său, Mircea Filotti, considerat primul scenarist român. Filotti a colaborat și cu alte publicații precum Dimineața, Fapta, Revista vremii sau Teatrul.

A făcut parte dintr-un grup de intelectuali care, în anii ’20, vedeau în integrarea culturală a României în Europa o cale firească de modernizare. Acest curent s-a opus radicalismului de stânga și a militat pentru sincronizarea României cu valorile culturale occidentale.

În acest spirit, Eugen Filotti a fost implicat în organizarea Primei Expoziții de Artă Modernă din București, deschisă între 30 noiembrie și 30 decembrie 1924. Evenimentul, susținut de revista „Contemporanul”, a reunit artiști de avangardă din România și din străinătate, printre care:

• Constantin Brâncuși, Victor Brauner, M.H. Maxy, Marcel Iancu, Mattis Teutsch (România)
• Paul Klee, Hans Arp, Kurt Schwitters, Viking Eggeling, Joseph Peeters, Lajos Kassák (Europa)

Deschiderea expoziției a fost inedită: într-o sală întunecată, Filotti a ținut un discurs poetic, urmat de un moment muzical cu o orchestră de jazz, inclusiv cu un muzician de culoare – un gest simbolic pentru modernitate și deschidere culturală. Tudor Vianu a fost prezent și a consemnat atmosfera inedită a evenimentului.

Eugen Filotti rămâne o figură complexă a României interbelice: diplomat de carieră, intelectual activ, publicist angajat și vizionar cultural, promotor al deschiderii României către Europa și al sincronizării culturale cu Vestul. A trecut prin momente istorice esențiale și a contribuit la definirea unui ideal de modernitate românească integrată în cultura europeană.