Emanoil Arghiriade, matematician român

Emanoil Arghiriade (n. 2 ianuarie 1903, București – d. 20 iunie 1969) a fost un matematician român remarcabil, cu contribuții semnificative în domeniul geometriei diferențiale și algebrei.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/math-work-mathematics-formulas-4711302/
S-a născut la București și a urmat studiile superioare în același oraș. În 1926, a obținut licența în matematică, iar în anul următor a susținut examenul de capacitate la Iași, fiind numit profesor la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. În 1941, a obținut titlul de doctor în matematică, iar în 1943 a devenit conferențiar la Școala Politehnică din Timișoara. În 1946, a fost numit profesor de analiză matematică la Facultatea Electrotehnică. Între 1948 și 1962, a fost profesor la Institutul Pedagogic, iar mai apoi șef de catedră la cursul de matematici superioare la Institutul Politehnic din Timișoara.

Emanoil Arghiriade a avut contribuții importante în geometria diferențială proiectivă, în special în studiul cuadricelor osculatoare ale unei suprafețe și în analiza proprietăților curbelor invariante în grupul axial. De asemenea, a lucrat în algebră, concentrându-se pe ecuațiile funcționale matriciale. A fost un creator de școală în domeniul geometriei diferențiale din Timișoara și un specialist în teoria grupurilor.

Printre cele mai valoroase lucrări ale sale se numără:

• Algebră pentru clasa a VII-a (1947)
• Curs de geometrie analitică (Timișoara, 1951)
• Sur les surfaces de Cech
• Sur le contact d’une surface et d’une quadrique.

În iunie 1969, i-a fost conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România, ca semn de apreciere pentru activitatea sa didactică remarcabilă și pentru contribuțiile aduse în domeniul educației, învățământului și culturii din România.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanoil_Arghiriade