Jurnal FM 
Echinocțiul de primăvară are loc astăzi, 20 martie 2023, la ora 23:24 (ora României). Când se va schimba ora
#Postat de Carmen Vintu on martie 20, 2023
Primăvara astronomică, pentru toată emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc în 2023 pe data de 20 martie.
Echinocțiul de primăvară în 2023 are loc luni, pe 20 martie, la ora 23:24 (ora României). Momentul marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Trecerea la ora de vară va fi la câteva zile după echinocțiul de primăvară, în data de 26 martie.
Sursa: digi24.ro
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Echinoc%C8%9Biu#/media/Fi%C8%99ier:Earth-lighting-equinox_EN.png
În acest an, echinocțiul de primăvară va fi în ziua de luni, 20 martie și este data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric.
Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.
În această zi Soarele trece exact la zenit pe ecuatorul terestru.
Apusul Soarelui în zilele de echinocțiu văzut de pe situl Pizzo Vento, Fondachelli-Fantina, Sicilia
Al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.
Schemă care indică orientarea aproximativă a Pământului în raport cu Soarele la solstițiul din iunie (stânga), echinocțiul din septembrie (jos), solstițiul din decembrie (dreapta) și echinocțiul din martie (sus).
Etimologie
Termenul românesc echinocțiu are etimologie dublă: împrumut din latinul æquinoctium, care este format prin compunere, din lat. æquus: „egal” cu lat. nox, noctis: „noapte”, precum și împrumut din franceză: équinoxe care provine din același cuvânt latinesc æquinoctium. Aceasta, pentru că la echinocțiu ziua și noaptea au durate egale.
Astfel, echinocțiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocțiul din martie în emisfera nordică, în timp ce echinocțiul din septembrie pe cel din emisfera sudică.
Generalități
Observarea sistematică a răsăriturilor de Soare a demonstrat că pe orizont poziția lor se schimbă în cursul anului, totul rămânând între două extreme. Cum cele două extreme coincid cu solstițiile, adică cu durata maximă și minimă a zilei (sau a nopții), s-a putut conchide că dacă Soarele răsare exact la jumătatea distanței dintre aceste două extreme, durat zilei ar fi egală cu aceea a nopții. Dacă se măsoară aceste intervale cu o precizie suficientă, se constată că această concluzie nu este adevărată decât într-un mod aproximativ.
În această zi, există un punct pe ecuatorul terestru unde Soarele culminează la Zenit.
