Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu, chimistă română

Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu (n. 15 august 1909, Moroieni, județul Dâmbovița – d. 23 ianuarie 2000, București) a fost o chimistă de renume.

Fiica învățătorului Ion C. Ciorănescu, cunoscut pentru inițierea învățământului pentru surdo-muți în România, Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu a absolvit Facultatea Fizico-Chimică a Universității București în 1931. A obținut doctoratul în 1936, cu teza „Sinteze cu clorură de aluminiu în seria hidrocarburilor alifatice și aliciclice”, sub îndrumarea profesorului Costin D. Nenițescu, viitorul ei soț.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_Cior%C4%83nescu-Neni%C8%9Bescu#/media/Fi%C8%99ier:Ecaterina_Cior%C4%83nescu-Neni%C8%9Bescu.jpg

Începând din 1936, a ocupat diverse funcții didactice la Catedra de chimie organică a Facultății de Chimie Industrială a Institutului Politehnic București, avansând până la rangul de profesor universitar în 1962 și devenind șef de catedră între 1971 și 1977. În paralel, a activat la Institutul de Petrol și Gaze din București între 1947 și 1954, unde a înființat Laboratorul de chimie organică.

Ciorănescu-Nenițescu a realizat cercetări semnificative în domeniul chimiei organice, inclusiv sinteze de alfa-aminocetone și hidrocarburi aromatice, medicamente și intermediari pentru industria chimică organică, cum ar fi sulfamidele și medicamentele antituberculoase. A dezvoltat substanțe cu acțiune antitumorală și a creat primele medicamente de sinteză din România. De asemenea, a pus bazele chimiei farmaceutice la Institutul Politehnic București și a contribuit la crearea și organizarea laboratoarelor de cercetare în domeniu, atât individual cât și împreună cu soțul său.

A publicat numeroase lucrări în țară și în străinătate, inclusiv primul curs de sinteză a medicamentelor la o universitate românească și tratatul „Tehnologia medicamentelor de Sinteză” (1957, 1966).

A fost aleasă membru corespondent al Academiei Române în 1963 și membru titular în 1974. De asemenea, a fost membru al Academiei Tiberina din Roma (1971) și al Societății de Chimie din New York (1971).

Bibliografie
Marcu, George (coord.) – „Dicționarul personalităților feminine din România”, Editura Meronia, București, 2009.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ecaterina_Cior%C4%83nescu-Neni%C5%A3escu