Dumitru Pârvulescu, luptător român de greco-romane

Dumitru Pârvulescu, (14 iunie 1933, București – 9 aprilie 2007, București), a fost un remarcabil luptător român de greco-romane, primul campion olimpic al României în această disciplină, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 și cu bronz la Tokyo în 1964. De asemenea, a fost vicecampion mondial în 1961.
Dumitru Pârvulescu a început să practice luptele greco-romane încă din copilărie, alături de box, în cadrul clubului „Vulturii” din Lugoj. Ulterior, și-a continuat formarea sportivă la clubul Știința București, antrenat de Petrică Ioanițescu, iar apoi a trecut prin Steagul Roșu Brașov, stabilindu-se în cele din urmă la Steaua București.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Dumitru_Pârvulescu.jpg

A debutat la Jocurile Olimpice în 1952, la Helsinki, la doar 19 ani, dar a fost eliminat din primul tur. În 1953, la Campionatul Mondial de la Napoli, s-a clasat pe locul 4, o poziție pe care a repetat-o și la Olimpiada din 1956, de la Melbourne.

Apogeul carierei sale a venit în 1960, la Roma, unde a câștigat prima medalie de aur olimpică din istoria luptelor românești. În 1961 a devenit vicecampion mondial, iar la Jocurile Olimpice din 1964, la Tokyo, a obținut medalia de bronz.
După încheierea carierei competiționale, Pârvulescu s-a dedicat antrenoratului. A activat la cluburile Progresul, Vulcan și Steaua din București. A fost mentorul unor viitori campioni olimpici, precum Constantin Alexandru și Vasile Andrei.

Pentru contribuțiile sale remarcabile în sport, a fost distins cu titlul de maestru emerit al sportului și a primit Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer.
Dumitru Pârvulescu a murit în 2007, în București, în condiții modeste și aproape uitat de lumea sportului. Trăia singur, după separarea de soție, într-o garsonieră, unde, potrivit unor surse, aruncase toate medaliile, diplomele și trofeele sale.
Medalia Muncii (18 decembrie 1956), pentru rezultatele obținute la Jocurile Olimpice de la Melbourne

Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer