Dorana-Maria Coșoveanu, istoric român și critic de artă

Dorana-Maria Coșoveanu, (9 iunie 1934 – 30 mai 2020), a fost un istoric și critic de artă, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Dorana-Maria Coșoveanu s-a remarcat prin activitatea sa muzeografică, publicistică și civică. Drumul său profesional a fost marcat de dificultăți, în special din cauza statutului de fost deținut politic al tatălui său, comandorul de aviație Ion Coșoveanu, încarcerat timp de 17 ani în perioada regimului comunist.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/fountain-pen-write-calligraphy-6200263/

După mai multe încercări nereușite de a fi admisă la facultăți precum Filologie, Arte Plastice și Teatru, a reușit să-și finalizeze studiile la Academia de Arte din București, specializându-se în Istoria și Teoria Artei (1966) și Restaurarea frescei (1967).

După absolvire, a lucrat în cadrul Muzeului Național de Artă al RSR (ulterior al României), în special în Galeria de Artă Europeană, unde a fost conservator, redactor, muzeograf și cercetător între 1966 și 1989. După Revoluție, a deținut funcții de conducere și consultanță:

• Director adjunct al Muzeului Național de Artă (1990–1994)
• Consilier al ministrului Culturii (1997–2000).

Autoare a numeroase studii, cataloage de expoziție, articole de presă, comunicări științifice și monografii dedicate artei europene și românești. Printre lucrările notabile se numără:

• Peisajul olandez în gravura secolului al XVII-lea
• Gravura franceză în secolul al XVII-lea
• Monografii: Octav Grigorescu, Sever Frențiu, Camilian Demetrescu, Cela Neamțu, Rodica Lazăr, Iacob Lazăr ș.a.

Dorana-Maria Coșoveanu a fost membră a Alianței Civice și membră fondatoare a Fundației Academia Civică. A contribuit activ la proiectul muzeografic al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, devenind o voce importantă în recuperarea memoriei istorice recente.