Dina Cocea, actriță română

Dina Cocea s-a născut la București pe 27 noiembrie 1912, fiind fiica scriitorului N.D. Cocea, avocat renumit, publicist și jurnalist, și a Floricăi Mille, o femeie de o frumusețe remarcabilă și de o dragoste maternă intensă. Florica era fiica lui Constantin Mille, un jurnalist, poet și militant socialist de frunte, cunoscut pentru activismul său în apărarea drepturilor omului.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dina_Cocea_(actri%C8%9B%C4%83_din_Rom%C3%A2nia)#/media/Fi%C8%99ier:Dina_Cocea.jpg

Din copilărie, viața Dinei a fost influențată de divorțul părinților săi. De la vârsta de opt ani, a fost crescută în casa bunicului matern din București, aproape de Grădina Icoanei. Bunicii, oameni de o rigoare morală puternică, evitau să o lase pe Dina să petreacă timp în casa tatălui, considerând atmosfera de acolo prea „boemă”. Tatăl său a avut patru copii cu patru femei diferite: Dina, Tanți Cocea, Maria și Radu, iar fiecare dintre ei a moștenit câte ceva din farmecul său distinctiv.

Când Dina avea 14 ani, mama sa s-a recăsătorit, iar familia s-a mutat la Paris, unde Dina a fost înscrisă la un pension de maici. După moartea bunicului în 1927, s-a întors la Paris pentru studii, locuind la mătușa sa, celebra actriță Alice Cocea, care se bucura de o carieră de succes pe scena pariziană. Această perioadă a fost fundamentală pentru formarea ei artistică, frecventând teatrul și luând lecții de actorie de la actrițe franceze de renume.

Dina Cocea a absolvit studiile de actorie la Paris și a debutat acolo în 1934. Cariera sa în România a început un an mai târziu, pe 17 ianuarie 1935, la Teatrul „Comedia” din București, în piesa „Adevăratul Iacob”, unde a interpretat rolul dansatoarei Yvette alături de George Timică. Pe marele ecran, a debutat în 1934 în filmul „La jeune fille d’une nuit”, iar în filmul românesc, prima sa apariție a fost în „O noapte de pomină” (1939), urmată de roluri în filmele „Neamul Șoimăreștilor”, „Ștefan cel Mare”, „Cantemir” și „Iancu Jianu”.

Între 1941 și 1949, Dina Cocea a fost director al Teatrului Nostru și al Studioului Teatrului Nostru, iar din 1952 până în 1962 a ocupat funcția de decan al Facultății de Teatru, având printre studenți personalități ca Marin Moraru și Gheorghe Dinică. Din 1956, a reprezentat România la congrese internaționale și la evenimente UNESCO și ONU, consolidându-și astfel și un rol diplomatic în sfera culturală.

Între 1979 și 1989, a fost președinta Asociației Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale din România. De-a lungul unei cariere impresionante, a jucat în peste zece filme și a interpretat peste o sută de roluri în teatru, teatru radiofonic și teatru de televiziune. Dina Cocea a avut o activitate publicistică prolifică, publicând eseuri, cronici dramatice și o carte autobiografică, Destăinuiri crepusculare, în care a explorat introspectiv întrebarea: „Unde ești, responsabilul meu cu fericirea?”

În perioada 2001-2008, Dina Cocea a fost societar de onoare al Teatrului Național din București. În semn de recunoaștere a contribuției sale, i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București.

Dina Cocea s-a stins din viață pe 28 octombrie 2008, la vârsta de 96 de ani, în București, în urma unui stop cardiac, lăsând în urmă o moștenire remarcabilă în teatru, film și educația artistică din România.

Sursa: https://m.cinemagia.ro/actori/dina-cocea-2679/biografie/