Deutsche Welle: Ofensiva României pe frontul de Est

România a învățat cum să influențeze inclusiv la nivel strategic Republica Moldova, umblând în vârful degetelor, fără să mai bată toba, ca în trecut. În același timp, transmite semnale prin gesturi de imagine, din care să rezulte ce fel de linii roșii are și în ce direcție se îndreaptă. Președintele Klaus Iohannis a vorbit la Chișinău, la aniversarea celor 30 de ani de independență ai micii republici, despre România, ca „cel mai apropiat și sincer prieten” al R. Moldova, despre efortul oficialilor români „de a menţine R. Moldova ca prioritate pe agenda UE”, dar și despre „acțiunile energice” ale Bucureștiului pentru „amplificarea” sprijinului pe care i-l oferă.

Ieșirea din nevroza unirii, lansată de Traian Băsescu în cel de-al doilea mandat prezidențial, reduce polarizarea emoțională din R. Moldova pe falia Rusia vs. România. Spațiul destinat propagandei se umple, încet, dar, poate pe termen lung, cu investiții din România, cu asistență pentru reforme juridice, cu sprijin pentru reformarea serviciilor secrete și modernizarea armatei.

În absența dramatismului naționalist, România își extinde discret, dar tot mai mult influența dincolo de Prut, fără să mai facă paradă de intențiile ei și fără să cadă în capcanele trecutului. România e într-o perioadă post-istorică și pro-europeană, prin comparație cu Ungaria, care se lansează tot mai des în lamentări internaționale, dar investește cu mai mult entuziasm și cu mai multă generozitate în Transilvania, decât o face Bucureștiul în R. Moldova.

La summitul de la Kiev pentru Platforma Crimeea destinată „dez-ocupării” peninsulei, președintele János Áder a făcut o paralelă între anexarea Crimeei de către Rusia și pierderea Transilvaniei de către Ungaria prin Tratatul de la Trianon. Prezent acolo, premierul român nu a avut prezența de spirit să-l ironizeze discret pe oficialul ungar și să-i explice care e diferența dintre un rapt prin forță și un acord internațional, la negocierea căruia a luat parte și Ungaria.

De fapt, prin declarația lui, președintele ungar recunoaște implicit legalitatea anexării Crimeei de către Rusia și o face în aceeași zi în care șeful diplomației de la Moscova bate palma cu omologul său de la Budapesta pentru un acord profitabil de aprovizionare cu gaz pe următorii 15 ani, care ar putea fi semnat în viitorul apropiat.

În vreme ce România pornește ofensiva sa pe frontul de Est, Rusia își extinde tot mai mult influența în Europa, încercând să-și recupereze, cel puțin parțial, spațiul pierdut după căderea Uniunii Sovietice.

O face cu alte instrumente decât acum 50 de ani, dar cu o strategie destul de articulată, în care combină dependența, propaganda, spionajul și sabotajul. Câteva din operațiunile de subminare organizate de Rusia au ieșit la iveală în Cehia, în Bulgaria, în Germania iar responsabili din serviciile secrete autohtone au vorbit în trecut despre creșterea interesului agenților ruși față de România.

Neutralizarea lor nu e suficientă, fiindcă Rusia strânge tot mai mult cercul în jurul fiecărei victime, cu mijloace dintre cele mai neortodoxe, prevestind ce-i mai rău pentru vecinii ei recalcitranți. Mai multe puteți afla de pe newsweek.ro.