Darie Magheru, scriitor și actor român

Darie Magheru (n. 25 octombrie 1923, Lunca Câlnicului, Brașov – d. 25 octombrie 1983, Brașov) a fost un scriitor și actor român.

Darie Magheru, născut pe 25 octombrie 1923 la Lunca Câlnicului, și-a petrecut copilăria la Săcele, loc care va fi evocat în romanul său Cărămida cu mâner. A studiat arta dramatică la Academia Regală din București și la Institutul de Teatru Matei Millo din Iași, avându-i ca mentori pe George Vraca și Ion Manolescu. Între 1950 și 1951 a fost încarcerat din motive politice. Ca actor, a activat în teatre din Brașov, Ploiești (sub direcția lui Toma Caragiu), Arad și Botoșani, remarcându-se în rolul lui Ion din Năpasta, interpretare ce i-a adus aprecierile lui Emil Botta. În 1960, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor, filiala Brașov, în urma unui raport redactat de Petre Sălcudeanu. Deși reprimit mai târziu, Magheru a rămas un outsider, fiind urmărit cu atenție de Securitate. A trăit ca un solitar rebel, opunându-se frecvent regimului totalitar. S-a stins din viață pe 25 octombrie 1983, în circumstanțe neclare, care sugerează o posibilă sinucidere. O stradă din Săcele îi poartă astăzi numele, iar sora sa, Olga Lascu, a contribuit la deschiderea Casei Memoriale Darie Magheru.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Darie_Magheru#/media/Fi%C8%99ier:Darie_Magheru.jpeg

Magheru a început prin a scrie poeme de influență tradiționalistă, inspirate de Vasile Voiculescu și Radu Gyr, experimentând ulterior, după 1960, cu stilul neoavangardist. Romanul-foileton Cărămida cu mâner (1967) și volumul de poezie Caprichos (1970) sunt exemple notabile ale creației sale neoavangardiste, deși au fost rareori apreciate de critica timpului sau de posteritate.

Cărți publicate

• Cu barda’n porți de veac, 1941
• Eu, meșterul Manole. Poem dramatic, ESPLA, București, 1957 (cu o recenzie elogioasă din partea lui Gellu Naum)
• Cărămida cu mâner, 1967 (roman foileton publicat în revista Astra)
• Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1968 (cu ciclurile Balada cu-un tâlhar, Ceas de nisip, Cronică la poemul tragic, Eu, meșterul Manole, Pygmalion)
• Caprichos, Editura Albatros, București, 1970
• Schițe iconografice, Cartea Românească, București, 1973 (copertă de Dan Alexandru Ionescu)
• Guernica, Editura Albatros, București, 1974 (copertă de Ion Tudor)
• Zeu orb cu flori, Cartea Românească, București, 1982
• Exclusiv tauri: (Poem cinic), Editura Arania, Brașov, 1991 (cu portretul și coperta de Eftimie Modâlcă)
• Nemuritorul în solitudine și durerea, Editura Arania, Brașov, 1995 (roman; postfață de Olga Lascu și Adrian Hamzea)
• Pygmalion și alte poeme, Editura Arania, Brașov, 1996 (prefață de Aurel Ion Brumaru și copertă de Iulian Bădulescu)
• Cărămida cu mâner, Editura Arania, Brașov, 2006.

Sursa: https://www.poezie.ro/index.php/author/0035086/Darie_Magheru#bio