Corneliu Cezar, compozitor român

Corneliu Cezar (n. 22 decembrie 1937, București – d. 13 februarie 1997, București) a fost un compozitor român de renume, care a jucat un rol esențial în dezvoltarea muzicii postmoderniste românești. Alături de alți compozitori și intelectuali din România, precum Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, și Theodor Grigoriu, Cezar a fost un reprezentant de seamă al mișcării muzicale românești de avangardă, fiind și un pionier al spectralismului românesc, în colaborare cu Iancu Dumitrescu.

Poza din 1980

Petru.toader – Operă proprie

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:Corneliu Cezar 1980.jpg
• Creată: 22 decembrie 2012
• Încărcată: 22 decembrie 2012

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Cezar#/media/Fi%C8%99ier:Corneliu_Cezar_1980.jpg

Corneliu Cezar și-a început studiile muzicale la Liceul de Muzică nr. 1 din București (1951-1957), studiind cu Cella Delavrancea (pian) și Viorel Cosma (istoria muzicii), printre alții. A continuat la Conservatorul din București (1957-1962), unde a studiat cu Victor Iușceanu (teorie-solfegiu), Marțian Negrea și Mihail Jora (compoziție), Alfred Mendelsohn și Anatol Vieru (orchestrație), Gheorghe Dumitrescu (armonie). A fost secretar muzical al Operei Române din București între 1963 și 1966 și membru activ al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

În paralel, a fost profesor de pian la Liceul de Artă din București (din 1966) și, în ultimii ani, profesor la Academia de Teatru și Film din București. A susținut prelegeri, a participat la concerte și emisiuni radio, și a publicat lucrări în reviste de specialitate ale vremii, cum ar fi Music și Spark. În 1996, a obținut titlul de doctor în muzicologie cu teza „Tratat de sonologie – spre o hermeneutică a muzicii”, lucrare publicată postum în 2003 la Editura Anastasia.

Cezar a fost un artist complex și polivalent, fiind și poet, pictor, astrolog, asemănându-se cu personalități precum Jean Cocteau. A fost căsătorit cu coregrafa Adina Cezar (1964-1978) și a avut trei copii, din două căsătorii (Yvonne, Emanuel și Sorina).

În 1965, Corneliu Cezar a contribuit la înființarea primului studio de muzică electronică din România, fiind considerat unul dintre pionierii avangardei muzicale românești. A realizat prima piesă electronică românească și a fost o figură centrală în mișcările muzicale de avangardă ale vremii.

Distincții
Premiul Uniunii Compozitorilor (1984)

Cărți

• Introducere în sonologie: Acțiunea undelor sonore la nivel fizico-chimic, biologic și psihologic, Editura Muzicală, 1984
• Tratat de sonologie – Spre o hermeneutică a muzicii, București, 2003, Editura Anastasia, colecția „Doctorate de excepție”

Lucrări selectate
Muzică de scenă, operă

• Galileo Galilei (op. 1, după Bertolt Brecht) – Opera București, 16 decembrie 1964
• Tinerețe fără bătrânețe – regia Cătălina Buzoianu, 1975
• Pinocchio – teatru muzical pentru copii, în două acte (libret de Corneliu Cezar după A. Collodi), 1983
• Marioneta senza sfori – operă în două acte cu libret de Corneliu Cezar, 1985

Muzică corală

• Cant. I – bariton, cor și orchestră, 1960
• Cant. II – bariton, cor și orchestră, 1961
• Circuite – bariton, cor și orchestră, 1961
• Cant. III – bariton, cor și orchestră, 1965
• Flames and Wheels – Coral Suite

Solo vocal

• Aforism, fântâni albastre, cremene, vis (1961)
• Casa mea, Sentimentul timpului, Noapte frumoasă, Bar (1963)
• Alpha Lyrae (1983)

Orchestră

• Cronica (1964)
• AUM (1965)
• Taaora – text polinezian, clarinet, orchestră, bandă magnetică (1968)
• Endless Day – orchestră, bandă magnetică (1972)
• Rota (1977)

Muzica de film

• Anotimpuri – regizor: Savel Stiopul (1963)
• Pâinea noastră – regizor: Gabriel Barta (1967)
• Prea mic pentru un război atât de mare (1969)

Altele

• Ceasul din Praga (text de Nazim Hikmet, 1968)
• Golem (text de H. Leivik, 1968)
• Furtuna (text de Ostrovsky, 1971)
• Anul Pantonime (1971)
• Nathan the Wise (text fără GEL, 1973)
• Pericles (text de W. Shakespeare, 1973)
• Istorie hieroglifică (text de Dimitrie Cantemir, 1973)
• Zamolxes (text de Lucian Blaga, 1974)
• Cornada (text de Alfonso Sastre, 1973)
• Descoperirea României (text de Adrian Păunescu, 1974)
• Omule, continuă să pui întrebări (text de Ada D’Albon, 1977)
• Aristofan, Broaștele (teatru radio, regia Cristian Munteanu).

Sursa: https://database.unearthingthemusic.eu/Corneliu_Cezar