Constantin Rădulescu-Motru, filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru și academician român

Constantin Rădulescu-Motru (n. 15 februarie 1868, Mehedinți, România – d. 6 martie 1957, București, România) a fost un filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru și academician român. A fost președinte al Academiei Române între 1938 și 1941 și o personalitate marcantă a României din prima jumătate a secolului XX.

More details

Constantin Rădulescu-Motru

Unknown author – http://www.unibuc.ro/ro/main_portrete_ro

Portrait of Constantin Rădulescu-Motru, Romanian politician, philosopher, and psychologist.

• Public DomainThis image contains persons who may have rights that legally restrict certain re-uses of the image without consent.
• File:RadulescuMotru.PNG
• Created: 31 December 1931
• Uploaded: 30 October 2006

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_R%C4%83dulescu-Motru#/media/File:RadulescuMotru.PNG
Constantin Rădulescu-Motru s-a născut pe 2/15 februarie 1868, în comuna Butoiești, județul Mehedinți, fiind fiul lui Radu Poppescu și al Juditei Butoi. Tatăl său provenea dintr-o familie de ierarhi, iar mama sa a decedat la scurt timp după nașterea lui Constantin. Radu Poppescu s-a recăsătorit cu Ecaterina Cernăianu, cu care a avut mai mulți copii.

The Rădulescu-Motru memorial house in Butoiești

The original uploader was Albabos at Romanian Wikipedia. – Transferred from ro.wikipedia to Commons. Transfer was stated to be made by User:Frazzone.

Casa muzeu a lui Rădulescu-Motru. Foto: Alexandru Baboş, iulie 2007.

• CC BY 2.5
• File:Butoiesti.casa Radutesti.jpg
• Created: 1 August 2007
• Uploaded: 2 January 2008

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_R%C4%83dulescu-Motru#/media/File:Butoiesti.casa_Radutesti.jpg

Constantin Rădulescu-Motru

Unknown author – http://www.unibuc.ro/ro/main_portrete_ro

Portrait of Constantin Rădulescu-Motru, Romanian politician, philosopher, and psychologist.

• Public DomainThis image contains persons who may have rights that legally restrict certain re-uses of the image without consent.
• File:RadulescuMotru.PNG
• Created: 31 December 1931
• Uploaded: 30 October 2006

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_R%C4%83dulescu-Motru#/media/File:RadulescuMotru.PNG

Moștenirea materială a mamei, o moșie de aproximativ 300 de pogoane, i-a asigurat un suport financiar pe parcursul vieții. Radu Poppescu a fost secretar al tatălui său, egumenul mânăstirii Gura Motrului, Eufrosin Poteca, iar prin testament, acesta lăsase tatălui lui Constantin o bursă pentru studii în străinătate, pe care însă Constantin a refuzat-o, considerând că se poate descurca din veniturile moșiei. Bursa a fost atribuită mai târziu matematicianului Gheorghe Țițeica.

În copilărie, Constantin a suferit de friguri palustre și s-a accidentat la un picior, rămânând cu un defect fizic pentru întreaga viață.
Între 1880 și 1885, Constantin a urmat liceul la Craiova, iar la 17 ani a absolvit. În 1885, s-a înscris simultan la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, fiind un student remarcabil al profesorului Titu Maiorescu. A obținut licența în Drept în 1888, cu teza „Despre contracte”, iar în 1889 a obținut licența în Filosofie cu lucrarea „Realitatea empirică și condițiile cunoștinței”.
În vara anului 1889, Constantin l-a însoțit pe Titu Maiorescu într-o călătorie în Austria, Germania și Elveția, unde au vizitat orașe culturale importante și universități prestigioase. În perioada 1890-1893, s-a stabilit în Germania, studiind la München și Leipzig, sub îndrumarea psihologului Wilhelm Wundt. A urmat cursuri de psihologie, fiziologie, chimie, psihiatrie, matematică și filologie română. În 1892, și-a adăugat numele de Motru la cel de Rădulescu.
În 1894, Constantin Rădulescu-Motru a obținut doctoratul în filosofie cu teza „Zur Entwickelung von Kant’s Theorie der Naturkausalität”, citată ulterior de Henri Bergson în lucrarea Introduction à la Metaphysique. În 1897 a fondat revista „Studii filosofice”, care ulterior a devenit „Revista de filosofie”. Între 1895 și 1899 a fost bibliotecar la Biblioteca Fundației Universitare Carol I, iar în 1918 a devenit director al Teatrului Național din București. În 1923 a fost ales membru al Academiei Române, iar în 1938 a devenit președinte al acesteia, funcție pe care a exercitat-o până în 1941.
Rădulescu-Motru a definit psihologia drept „știința despre viața sufletească”, studiind diverse forme ale vieții sufletești și explicând fenomenele psihice prin succesiunea și coexistența lor. A propus o viziune clară asupra senzațiilor, considerându-le „ultimele diferențieri” în conștiința umană, esențiale pentru procesele psihice mai complexe.

Scrieri importante

• F.W. Nietzsche. Viața și filosofia (1897)
• Problemele psihologiei (1898)
• Știință și energie (1902)
• Cultura română și politicianismul (1904)
• Psihologia martorului (1906)
• Psihologia industriașului (1907)
• Puterea sufletească; Psihologia ciocoismului (1908)
• Poporanismul politic și democrația conservatoare (1909)
• Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte (1910)
• Din psihologia revoluționarului (1919)
• Rasa, cultura și naționalitatea în filosofia istoriei (1922)
• Curs de psihologie (1923)
• Țărănismul. Un suflet și o politică (1927)
• Învățământul filosofic în România (1931)
• Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932)
• Ideologia statului român (1934)
• Românismul. Catehismul unei noi spiritualități (1936)
• Psihologia poporului român (1937)
• Timp și destin (1940)
• Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin (1942).

Casa Memorială „Constantin Rădulescu-Motru” din Butoiești, județul Mehedinți, păstrează vie amintirea acestui mare filozof și om de cultură.

Sursa: https://romanian-philosophy.ro/encyclopedia/radulescu-motru-constantin/