Constantin I. Brătianu, general, geodez și cartograf român, membru corespondent al Academiei Române

Constantin I. Brătianu s-a născut pe 17 septembrie 1844, în comuna Sorești, județul Argeș, fiind fiul lui Ion și al Piei Brătianu. După absolvirea școlii primare în Pitești, a devenit elev la Liceul „Sfântul Sava” din București. A urmat apoi cursurile Școlii Militare de Ofițeri din București, pe care le-a finalizat în 1864, obținând gradul de sublocotenent în arma „geniu” (inginer militar).

Între iulie 1864 și decembrie 1866, a fost comandant de companie la Batalionul 2 Geniu. În decembrie 1866, a plecat în Franța, unde a studiat la Școala Militară de la Metz, specializându-se în lucrări topografice. La întoarcerea sa, în septembrie 1868, a fost repartizat la Biroul Hărților României din cadrul Depozitului Științific de Război al Statului Major General. Între 1869 și 1871, și-a continuat studiile la Școala Politehnică din Paris și Institutul Geografic din Algeria, participând și la măsurarea unui arc de meridian pentru Institutul Geografic al Franței.

În 1872, a efectuat practică topografică în Belgia, contribuind la realizarea hărții acestei țări. După întoarcerea în România, a organizat în martie 1874 primul compartiment cartografic din armata română, Atelierul Litografic, devenind primul său șef. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, a activat ca șef al Secției Topografice din Marele Cartier General, coordonând lucrările cartografice pe câmpul de luptă, inclusiv realizarea planului topografic al împrejurimilor Plevnei.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_I.Br%C4%83tianu(general)#/media/Fi%C8%99ier:Constantin_I.Bratianu(1844-1910).jpg

Din ianuarie 1882, Brătianu a devenit adjunctul șefului Secției 2 (topografie, fotografie, litografie) de la Depozitul de Război din Marele Stat Major, iar în 1883 a fost numit director al Școlii de Aplicații pentru Armele Speciale din cadrul Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie. În 1892, a fost numit șef al „Depozitului Științific de Război”, iar în 1893 a solicitat dotarea acestuia cu un observator astronomic. Observatorul Astronomic Militar Român a fost inaugurat în 1895, iar Regele Carol I a participat personal la eveniment, exprimându-și admirația.

Prin Legea asupra Serviciului de Stat Major din 1895, Depozitul Științific de Război s-a transformat în Institutul Geografic al Armatei, iar Constantin Brătianu a fost numit primul director al acestuia. A fost avansat la gradul de general de brigadă și, în 1900, a devenit director superior al Institutului Geografic și subsecretar de stat major general în cadrul Statului Major General al Armatei. În 1906, Brătianu a prezentat la diverse conferințe internaționale lucrări importante privind geodezia și măsurătorile precise realizate în România.

Pe plan intern, a devenit președinte al Secției de Geografie Militară din cadrul Societății Regale Române de Geografie în 1907. A rămas în funcția de director al Institutului Geografic al Armatei până în 1907, când a fost trecut în rezervă și avansat la gradul de general de divizie. A demisionat oficial la 1 aprilie 1907.

Constantin I. Brătianu a murit la 6 ianuarie 1910, la vârsta de 76 de ani.

Sursa: https://www.geomil.ro/GalerieComandanti/ConstantinBratianu