Jurnal FM 
Constantin Daniel Rosenthal, pictor, sculptor și revoluționar român de etnie evreiască
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 23, 2026
Constantin Daniel Rosenthal (n. 1820, Budapesta – d. 23 aprilie 1851, Budapesta) a fost un pictor și revoluționar pașoptist activ în Muntenia.
De origine evreiască, Rosenthal s-a născut la Budapesta, într-o familie de negustori. A urmat cursurile Academiei de Belle Arte din Paris, unde a intrat în contact cu tineri pașoptiști români. Convins de Ioan I. Negulici, pictor și revoluționar, a venit la București în 1842. Între 1842 și 1845 a studiat din nou la Paris, în condiții materiale dificile, devenind membru al Societății românilor din capitala culturală a vremii.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daniel_Rosenthal#/media/Fișier:RosenthalINegulici.jpg
La 11 iunie 1848 se afla la București și a participat la marea adunare populară de pe Câmpia Filaretului. La 18 iunie 1848 a cerut cetățenia Țării Românești, pe care a primit-o la 2 august, prin Decretul nr. 394, publicat în Monitorul Român. Autoritățile îi recunoșteau nu doar talentul ca pictor istoric, ci și implicarea activă în revoluție, considerând că simțea „ca un adevărat Român”.
În septembrie 1848 a însoțit-o cu devotament pe Maria Rosetti, soția lui C. A. Rosetti, în căutarea grupului de revoluționari (printre care și soțul ei) arestați de otomani și duși în susul Dunării pentru a fi predați austriecilor. După aceste evenimente, Rosenthal s-a refugiat pentru o vreme la Paris, apoi a trăit în exil în Elveția și la Graz. În mai 1851 a plecat spre Ardeal într-o misiune încredințată de comitetul revoluționar român din Paris. A fost arestat la Budapesta, având asupra sa materiale revoluționare. A murit în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, în urma torturilor suferite în închisoare, fără a-și trăda prietenii și tovarășii de luptă.
Există și o altă versiune a morții sale, conform căreia s-ar fi sinucis pentru a nu fi constrâns să-și deconspire camarazii. O notă din Jurnalul lui C. A. Rosetti, din 5 februarie 1852, în care scrie „Să piară un om atât de sfânt și să nu se dea nici trupul mamei sale”, sugerează că trupul său ar fi fost desfigurat de tortură, motiv pentru care nu a fost înapoiat familiei. Niciuna dintre cele două ipoteze nu a fost însă confirmată istoric.
Rosenthal a realizat numeroase portrete ale unor personalități contemporane. Cea mai cunoscută lucrare a sa este România revoluționară, pictată la Paris în 1850, în care a folosit-o ca model pe Maria Rosetti, născută Grant, sora secretarului consulului britanic la București, Effingham Grant. Pictura, cu un profund caracter alegoric, evocă luptele de la Dealul Spirii din 13 septembrie 1848.
A pictat într-un stil clasic realist, cu accente de clar-obscur. Este considerat unul dintre primii artiști români ai epocii moderne, într-o perioadă în care în România începeau să se contureze primele forme ale unei școli de pictură. Opera sa îmbină elemente ale romantismului – cu reprezentări alegorice și apoteotice – cu rigoarea academică și eleganța tușei clasice. A lucrat cu precădere în ulei pe pânză, preferând compozițiile de mari dimensiuni și acordând o atenție deosebită cromaticii și detaliilor. Lucrările sale inspirate de Revoluția de la 1848 i-au adus consacrarea.
Printre tablourile sale celebre se numără România aruncându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii și România revoluţionară.
Bibliografie
Magazin istoric, Anul II, nr. 6 (15), iunie 1968
Doina Pungă – Repere istorice în memoria artei româneşti – revoluţia de la 1848, Periodicul Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti, nr. 20/2008
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin_Daniel_Rosenthal
#/media/Fișier:Rosenthal-_Romania_rupandu-si_catusele_pe_Campia_Libertatii.jpg){kind=link}
#/media/Fișier:Revolutionary_Romania_by_C_D_Rosenthal.jpg){kind=link}