Conferință de presă comună a Președintelui României, Klaus Iohannis și a Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg

Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Pentagonul a transmis săptămâna trecută că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că România beneficiază, ca membru al Alianţei Nord-Atlantice şi ca partener strategic al SUA, de toate garanţiile de securitate de care are nevoie, în contextul celei mai grave crize de după căderea Cortinei de Fier.

Președintele Iohannis: „Bine ați venit la noi, Jens! Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situației de securitate în proximitatea Ucrainei și în zona Mării Negre, în apropierea flancului estic al Alianței. Așa cum am mai spus, actuala criză nu este doar una regională care se limitează la Ucraina la Marea Neagră sau la securitatea europeană. Această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic. Vizita dumneavoastră, domnule secretar general, are loc în momentul sosirii în România a celor 1.000 de militari americani din Batalionul Striker, cărora le urez și pe această cale din partea mea și a poporului român bun venit în țara noastră. Aceste două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea României și a cetățenilor săi, în contextul actual, marcat de tensiune și instabilitate. Mulțumesc, o dată în plus, președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității statelor unite ca aliat și principalul partener strategic al României în contextul eforturilor de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO. Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule secretar general, pentru implicarea constantă în aceste eforturi și pentru susținerea acestui obiectiv esențial. Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după cădere căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de Securitate, construite după Războiul Rece. Am avut în acest context o discuție aprofundată cu domnul secretar general privind aceste dezvoltări și măsurile pe care NATO și aliații trebuie să le ia pentru apărarea și menținerea securității euroatlantice. Acestea trebuie să fie robuste, ferme și solidare, având la bază unitatea, coeziunea și solidaritatea aliată. România, ca membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Aceste garanții au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO precum și al unor aliați precum Statele Unite și Franța, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a flancului estic. Acest angajament și solidaritatea manifestată aduc consistență și credibilitate sporite, efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor. După cum cunoașteți, am pledat repetat, în demersurile pe care le-am realizat, încă de la începutul primului meu mandate, atât pe linie NATO cât și în dialogul cu aliații noștri pentru o prezență mai consistentă a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre. Asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare în mod unitar și coerent pe întregul flanc estic de la Marea Baltică la Marea Neagră contribuie la stabilitatea regional, dar și la securitatea Alianței în ansamblul său și a tuturor cetățenilor din statele aliate. Așa cum am mai spus, indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive, pentru care Alianța a fost create. Alături de aceste măsuri de întărire a prezenței aliate susținem necesitatea continuării dialogului politico-diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea, însă, a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional. Plecăm de la premisa clară că actuala criză nu decurge din eventualele probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente, ci din nerespectarea unora dintre prevederile ei esențiale. România a fost și este foarte implicată din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european privind actuala criză, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care țara noastră îl are în stabilitatea vecinătății estice a NATO și a Uniunii Europene. Reiterez, cu acest prilej, sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, ale Georgiei și ale Ucrainei și pentru dreptul acestor state de a-și clădi un viitor în baza propriilor aspirații europene și euroatlantice. Dincolo de mesajul puternic de solidaritate transmis din partea NATO, prin prezența domnului secretar general în România, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre o serie de perspective și obiective strategice pentru acest an. Astfel, am avut un schimb de opinii despre pregătirile privind summitul NATO de la Madrid, din iunie. Am prezentat totodată viziunea și prioritățile României, privind noul concept strategic și procesul de adaptare a Alianței. În această perioadă extrem de complicate, unitatea transatlantică este esențială iar parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este mai important decât oricând. În ceea ce ne privește, România este hotărâtă să își mențină angajamentele asumate privind alocarea a 2 la sută din PIB pentru continuarea modernizării capabilităților militare. Vom acorda și pe mai departe, o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare, atât prin efort national, cât și în context multinațional. Totodată, creșterea rezilienței, atât la nivelul structurilor militare cât și la nivelul instituțiilor publice și ale societății în ansamblu reprezintă o direcție principală de acțiune, subsumată implementării Strategiei Naționale de Apărare a țării. Domnule secretar general, vă mulțumesc din nou și ne bucurăm că ați reușit astăzi împreună cu echipa să veniți în România, aici în Baza Mihail Kogălniceanu.”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri, la Baza militară Mihail Kogălniceanu, că va susține Flancul Estic prin trimiterea de trupe. „Suntem pregătiți să acționăm rapid dacă e nevoie”, a subliniat șeful NATO.

Jens Stoltenberg: „Domnule Președinte Iohannis, vă mulțumesc foarte mult că ne-ați primit pe mine și întreaga echipă, vă mulțumesc pentru  întâmpinarea foarte călduroasă. Este o plăcere să fiu înapoi în România un aliat NATO puternic și implicat. Și mulțumesc pentru implicare personală în efortul nostru transatlantic și cooperarea noastră apropiată de atâția ani. Îți mulțumesc și pentru contribuția semnificativă la alianța noastră, inclusiv acest aeroport important. România nu este singură. Avioane de luptă din Germania și din Italia sunt aici, pentru a proteja, pentru a ne apăra aliații și pentru a vă ține zona sigură. Și astăzi avioane spaniole vor sosi în Bulgaria pentru a consolida acțiunea aeriană a NATO acolo. Și o mie de soldați americani vin la această bază, astfel încât numărul total de militari americani ajunge la aproape 2.000, la această bază. Aceasta este o demonstrație puternică a unității transatlantice. Și noi, americanii suntem dedicați apărării Europei. Aici în regiunea Mării Negre, până la Marea Baltică,  aliații sunt aici  pentru a consolida prezența NATO în acestă perioadă critică. Mai multe trupe, mai multe capacități și o hotărâre mai mare și săptămâna viitoare, miniștrii apărării din statele NATO se vor întâlni și vor discuta cum putem consolida mai departe prezența noastră în partea estică a Alianței, inclusiv cu noi grupe de luptă. Și salut oferta Franței de a aduce un batalion NATO aici, în România. NATO este o alianță defensivă. Sarcina noastră este să protejăm pacea. Facem acest lucru astăzi, asigurându-ne că nu este niciun loc de neînțelegeri sau de calcule greșite în privința implicării noastre, pentru a proteja România și pe toți ceilalți aliați NATO.  Acest lucru este cu atât mai important, în lumina activității nejustificate a Rusiei în apropiere, inclusiv în zona Mării Negre. Marea Neagră este o regiune de importanță strategică vitală pentru NATO,  trei aliați NATO sunt aici, să ne apere, ca și partenerii noștri apropiați Ucraina și Georgia. Deci siguranța în această regiune este de cea mai mare importanță pentru NATO. Suntem dialogului și găsirii unei soluții politice. Am reiterat invitația adresată Rusiei să ne reîntâlnim în Consiliul NATO-Rusia cât mai repede cu putință, pentru a discuta despre problemele esențiale pentru securitatea europeană, inclusiv reducerea riscurilor, transparența și controlul. Dar NATO nu va face compromisuri în ceea ce privește principiile de bază, dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea noastră de a proteja și de a-i apăra pe toți aliații noștri. Niciodată nu vor exista membri NATO de rang întâi și de rang secund. Nu există decât aliați NATO uniți într-un gând. Deci, domnule președinte, încă o dată vă mulțumesc că m-ați primit și pentru implicarea dumneavoastră puternică în alianța noastră. Este un lucru foarte important, mai ales acum, când suntem în fața unor vremuri foarte grele pentru siguranța europeană.”

Sursa: https://www.facebook.com/AdministratiaPrezidentialaRO/videos/499470321695865