Clarence Melvin Zener, fizician american

Clarence Melvin Zener (1 decembrie 1905, Indianapolis – 2 iulie 1993, Pittsburgh) a fost un fizician american remarcabil, cunoscut în special pentru studiile sale asupra străpungerii izolatorilor electrici. În 1934, el a descris pentru prima dată fenomenul care avea să fie valorificat ulterior de Bell Labs în dezvoltarea Dioda Zener, componentă care îi poartă și astăzi numele.

A golden medallion with an embossed image of Clarence Melvin Zener facing right in profile. To the left of the man is the text ICIFUAS, and on the right, the text ZENER – MEDAL

MScoordinator – Operă proprie

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:Zener Gold Medal.png
• Creată: 30 septembrie 2014
• Încărcată: 30 octombrie 2017

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Clarence_Zener#/media/Fișier:Zener_Gold_Medal.png

Deși este asociat în principal cu electronica, activitatea sa științifică a fost mult mai amplă. Zener a desfășurat cercetări în domenii precum supraconductibilitatea, metalurgia, feromagnetismul, elasticitatea, mecanica ruperii, difuzia și programarea geometrică, fiind unul dintre acei oameni de știință capabili să lege teoria de aplicațiile practice.

S-a născut într-o familie de origine germană și și-a obținut doctoratul în fizică la Harvard University, sub îndrumarea profesorului Edwin C. Kemble, în anul 1929. Teza sa a avut ca temă mecanica cuantică aplicată formării anumitor molecule diatomice.

În anii următori a fost cercetător la University of Bristol și a predat la mai multe universități americane, printre care Washington University in St. Louis, City College of New York și Washington State University.

După Al Doilea Război Mondial, Zener a devenit profesor de fizică la University of Chicago, iar ulterior director științific la Westinghouse Electric Corporation din Pittsburgh.

Aici a dezvoltat sistemul de programare geometrică, o metodă matematică utilizată pentru rezolvarea problemelor inginerești prin optimizarea parametrilor unui sistem. Cu ajutorul acesteia a proiectat modele pentru schimbătoare de căldură și pentru conversia energiei termice a oceanelor, multe dintre conceptele sale fiind folosite și în prezent.

De-a lungul carierei a primit numeroase distincții importante, printre care:

• Bingham Medal (1957)
• John Price Wetherill Medal (1959)
• Albert Souveur Achievement Award (1965)
• Gold Medal a American Society for Metals (1974)
• Von Hippel Award (1982)
• Premiul ICIFUAS (1985), acordat pentru descoperirea efectului Zener și pentru studiile sale privind anelasticitatea metalelor.

După moartea sa, premiul ICIFUAS a fost redenumit în onoarea lui.

Printre doctoranzii săi s-a numărat John B. Goodenough, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul bateriilor litiu-ion. De asemenea, Arthur Nowick a fost cercetător postdoctoral sub îndrumarea sa.

Zener era cunoscut pentru faptul că prefera problemele practice din fizica aplicată și nu era atras de munca experimentală. Deși avea o reputație excelentă ca cercetător, considera că alți fizicieni erau mai potriviți pentru fizica fundamentală. După o întâlnire cu J. Robert Oppenheimer, a mărturisit că nu avea rost să concureze cu cineva de talia acestuia în domeniul fizicii teoretice fundamentale.

Numele său a rămas legat de numeroase concepte și dispozitive științifice, dintre care cele mai cunoscute sunt:

• Efectul Zener
• Dioda Zener
• Landau–Zener formula
• Zener pinning
• Zener–Hollomon parameter
• Zener model

Prin contribuțiile sale la fizică, electronică și inginerie, Clarence Melvin Zener a lăsat o amprentă durabilă asupra științei moderne, iar numele său continuă să fie prezent atât în laboratoare, cât și în manualele de fizică și electronică din întreaga lume.