Clarissa Harlowe Barton, profesoară și asistentă medicală, implicată în acțiuni umanitare

Clara Barton (născută la 25 decembrie 1821, Oxford, Massachusetts, SUA – decedată la 12 aprilie 1912, Glen Echo, Maryland) a fost fondatoarea Crucii Roșii Americane.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Clara_Barton#/media/Fi%C8%99ier:Clara_Barton_-_etching_by_John_Sartain.jpg

Educată acasă, Barton a început să predea la doar 15 ani. Între 1850 și 1851, a urmat cursurile Institutului Liberal din Clinton, New York. În 1852, la Bordentown, New Jersey, a fondat o școală gratuită, dar, pe măsură ce aceasta a crescut, comunitatea locală a decis că o femeie nu putea să o conducă. Refuzând să accepte un director bărbat, Barton a demisionat. Ulterior, a fost angajată la Oficiul de Brevete al SUA din Washington, D.C., unde a lucrat între 1854-1857 și din nou în 1860.

Odată cu izbucnirea Războiului Civil American, Barton a demonstrat inițiativă în organizarea recuperării bagajelor pierdute ale soldaților și în procurarea de medicamente și provizii pentru răniți, încă din prima bătălie de la Bull Run. Ea a obținut permisiunea de a traversa liniile de luptă pentru a distribui provizii, a căuta soldați dispăruți și a îngriji răniții. Barton a continuat acest efort de-a lungul războiului, însoțind armata până în sud, la Charleston, Carolina de Sud, în 1863. În iunie 1864, a fost numită oficial superintendent al asistentelor pentru Armata lui James. În 1865, la cererea președintelui Abraham Lincoln, a înființat un birou de înregistrări pentru a ajuta la localizarea soldaților dispăruți.

În timpul unei călătorii în Europa (1869–1870), a izbucnit războiul franco-german, iar Barton a distribuit din nou provizii de ajutor. În această perioadă, a devenit asociată cu Crucea Roșie Internațională, iar după întoarcerea în SUA în 1873, a militat pentru ca țara să adere la Convenția de la Geneva. Acordul stabilea tratamentul uman al răniților și al prizonierilor de război, precum și identificarea și înmormântarea demnă a celor uciși în luptă.

În 1881, Barton a fondat Asociația Americană a Crucii Roșii, redenumită în 1893 Crucea Roșie Națională Americană, și a fost președinte până în 1904. Sub conducerea sa, organizația a extins distribuirea ajutorului nu doar în caz de război, ci și în situații de dezastre naturale precum foamete, inundații, cutremure și epidemii. Barton a participat personal la misiuni de ajutorare, inclusiv în timpul războiului hispano-american din Cuba, la vârsta de 77 de ani.

Totuși, stilul său strict de conducere i-a atras critici și acuzații de autoritarism din partea membrilor consiliului executiv. În 1900, Congresul a încorporat Crucea Roșie, iar tensiunile interne au forțat demisia lui Barton în 1904. Cu toate acestea, munca sa de o viață a lăsat o moștenire durabilă, iar ea a rămas cunoscută drept „îngerul câmpului de luptă”.

Clara Barton a scris mai multe cărți, printre care Istoria Crucii Roșii (1882), Crucea Roșie în pace și război (1899) și Povestea copilăriei mele (1907).

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Clara-Barton