Jurnal FM 
Cezar Lăzărescu, arhitect și urbanist român
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 3, 2024
Cezar Lăzărescu (n. 3 octombrie 1923, București – d. 27 noiembrie 1986, București) a fost un arhitect și urbanist român a cărui activitate s-a desfășurat în perioada conducerii țării de către Partidul Comunist Român. Din primii ani după absolvirea facultății, în 1952, și până după cutremurul din 1977, a conceput și realizat un număr important de planuri și detalii de sistematizare în toată țara.
Aéroport international de Bucarest Otopeni
Caralaz – Operă proprie
- CC BY-SA 3.0
- Fișier:CezarLazarescu-OTP-1970.jpg
- Creată: 1970
- Încărcată: 14 ianuarie 2013
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_L%C4%83z%C4%83rescu#/media/Fi%C8%99ier:CezarLazarescu-OTP-1970.jpg
Arhitectul Cezar Lăzărescu a avut un impact semnificativ asupra peisajului arhitectural al României, în special al Bucureștiului. Născut pe 30 octombrie 1923, într-o familie de intelectuali din capitală, Lăzărescu a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr și a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” cu calificativul „Magna cum laude”. De-a lungul carierei, a deținut diverse funcții academice, inclusiv pe cea de rector al Institutului de Arhitectură și a fost un membru influent al Uniunii Arhitecților din România.
Lăzărescu a fost un pionier în proiectarea și dezvoltarea litoralului românesc, contribuind semnificativ la modernizarea acestuia în perioada 1955-1960. Printre cele mai notabile lucrări ale sale se numără clădirea Aerogării Otopeni, Palatul Sporturilor din București, Ambasada României la Beijing, dar și multe alte edificii culturale, administrative și rezidențiale de pe litoralul românesc.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale sale a fost inițierea construcției Casei Poporului (actualul Palat al Parlamentului). Deși arhitecta Anca Petrescu este adesea recunoscută ca șefa proiectului, lucrările au fost începute cu mult înaintea absolvirii sale, iar Lăzărescu, alături de alți arhitecți de renume, a fost cel care a coordonat în mare măsură proiectarea acestui monument imens.
Lăzărescu a avut o influență majoră în arhitectura românească, dar cariera sa nu a fost lipsită de controverse și dușmani. În ciuda opoziției și a campaniilor de denigrare, el a rămas un nume respectat în breasla sa. Moartea sa, survenită în 1987, a lăsat neterminate câteva dintre proiectele sale importante, inclusiv Biblioteca Națională din București.
Recunoașterea publică a meritelor sale a fost însă insuficientă după 1989, mormântul său din Cimitirul Ghencea Civil fiind lăsat în paragină. Deși a avut o contribuție semnificativă la arhitectura românească, Lăzărescu nu a primit întotdeauna aprecierea cuvenită, iar lucrările sale sunt, de multe ori, umbrite de evenimentele tumultoase din jurul anilor ’80 și ’90.
