Prima atestare documentară a localității Câmpulung Moldovenesc datează din 14 aprilie 1411

Câmpulung Moldovenesc, așezat în inima Bucovinei, este un municipiu cu o istorie veche și o așezare geografică spectaculoasă. Prima atestare documentară a localității datează din 14 aprilie 1411, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, într-un hrisov prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, „mai jos de Câmpulung”.

More details

View of the town from Obcina Feredeului

Bukovikingul – Own work

Municipiul Campulung Moldovenesc, vedere de pe Obcina Feredeului

• CC BY-SA 4.0
• File:Obcina Feredeului.JPG
• Created: 9 September 2011
• Uploaded: 13 September 2011

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Câmpulung_Moldovenesc#/media/File:Obcina_Feredeului.JPG

Localitatea este situată într-o depresiune intramontană, la poalele nordice ale masivului Rarău, în nordul Carpaților Orientali. Pădurile de brad și molid, pajiștile alpine care coboară până în lunca Moldovei, apele repezi ale pâraielor și aerul curat și ozonat fac din Câmpulung Moldovenesc o veritabilă stațiune climaterică, renumită pentru peisajul său și ospitalitatea tradițională a localnicilor.

Până în anul 1950 a purtat simplul nume de Câmpulung, iar uneori era numit și Câmpulung-Bucovina. În germană este cunoscut sub numele de Kimpolung, în maghiară Moldvahosszúmező, în poloneză Dołhopole, iar în ucraineană Довгопілля (Dovhopillja).

Municipiul se întinde pe o lungime de peste 10 kilometri de-a lungul râului Moldova și are o suprafață locuită de aproximativ 24 km². Este situat în partea central-vestică a județului Suceava și este înconjurat de Obcina Feredeului, Obcina Mestecănișului, Munții Rarău și Giumalău, precum și Munții Stânișoarei.

Accesul se face pe șoseaua europeană E576 (DN17), iar orașul este conectat la rețeaua feroviară națională prin două stații CFR. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava, aflat la aproximativ 80 km.

Orașul este situat în compartimentul central al Depresiunii Câmpulung, cunoscut sub numele de Câmpulungul Moldovei. Relieful este dominat de Munceii Câmpulungului în sud-vest – cu vârfuri precum Măgura (1176 m), Runc (1129 m) și Bodea (1073 m) – și de Obcina Feredeului în partea opusă, caracterizată prin culmi mai blânde. Vatra orașului s-a format pe „terasa Câmpulungului”, ridicată la 8–10 metri deasupra râului Moldova, fiind un exemplu de adaptare armonioasă la condițiile naturale.

Râul Moldova, care traversează orașul, este principalul curs de apă, având numeroși afluenți, precum Sadova, Morii, Deia sau Hurghiș pe partea stângă și Mesteacăn, Valea Seacă sau Izvorul Alb pe dreapta.

Climatul este temperat-continental moderat, influențat de masivele muntoase care oferă protecție. Iernile sunt lungi și bogate în zăpadă, iar verile, răcoroase și umede. Temperatura medie anuală este de 6,8 °C, iar precipitațiile însumează aproximativ 700 mm anual.

La recensământul din 2021, Câmpulung Moldovenesc avea 15.642 de locuitori, în scădere față de cei 16.722 înregistrați în 2011. Majoritatea populației este de etnie română (85,58%), iar confesiunea dominantă este cea ortodoxă (81,69%).

Conform legendei, un haiduc viteaz pe nume Hălăuceanu a înfrânt un balaur care teroriza zona. Răsplătit cu libertate și pământuri, haiducul a fost impresionat de frumusețea locului, exclamând: „O, ce câmp lung!”, dând astfel naștere toponimului actual.

Câmpulung Moldovenesc a fost, potrivit istoricului Dimitrie Onciul, primul centru al descălecătorilor din Maramureș, loc prin care ar fi trecut și Dragoș Vodă, dar și Bogdan I, întemeietorul Moldovei. De altfel, monumentul „Dragoș Vodă și zimbrul”, situat în oraș, amintește de această moștenire istorică.

Ocolul Câmpulungului, menționat frecvent în documentele medievale, a funcționat ca o „republică țărănească”, cu autonomie administrativă, judecătorească și fiscală. Acest lucru este confirmat și de Dimitrie Cantemir în lucrarea sa „Descriptio Moldaviae”, unde afirmă că locuitorii Câmpulungului aveau legi proprii și nu ascultau de boieri, beneficiind de scutiri și privilegii confirmate de domnitori de-a lungul secolelor.

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în 1775, Câmpulungul intră sub administrație austriacă, iar din 1866 devine oraș. În această perioadă se construiesc școli, biserici și infrastructuri moderne. În 1907, este fondat gimnaziul care astăzi poartă numele de Colegiul Național „Dragoș Vodă”.

Construcția căii ferate la finalul secolului al XIX-lea și dezvoltarea industriei lemnului au transformat localitatea într-un important centru economic al regiunii.