Jurnal FM 
Bogdan Petriceicu Hașdeu, una dintre cele mai mari personalități ale culturii române
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 7, 2021
Bogdan Petriceicu Hașdeu (nume la naștere Tadeu Hîjdeu; n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina – d. 25 august 1907, (7 septembrie) Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Spirit enciclopedic, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hașdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. Din anul 1877 a fost membru al Academiei Române.
Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a născut la Cristineștii Hotinului (azi în Ucraina) la 26 februarie 1838 și a fost un om cu o cultură fabuloasă, comparabilă cu cea a lui Nicolae Iorga.
Din 1850 și-a continuat studiile liceale la Chișinău.
În mediul universitar, Hașdeu este admirat pentru inteligența și memoria sa, în special pentru ușurința de a învăța limbi străine.
A urmat facultatea de drept, dar a fost atras de domeniile literaturii și filosofiei istorice.
Prima sa lucrare este în limba rusă.
Sursa foto: https://pixabay.com/id/photos/kastil-iulia-hasdeu-rumania-benteng-321286/
Castelul ridicat pentru Iulia, iubita sa fiică, la Câmpina
Academician, enciclopedic, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hașdeu este una dintre cele mai mari figuri din istoria culturală românească.
Deși criticile metodelor de lucru sunt uneori severe, Hașdeu este încă un mare om de cultură, un cercetător neobosit și un pionier în multe domenii ale lingvisticii și istoriei românești.
Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români. Aceste cuvinte, care îi aparţin lui Hașdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la Ordin: ,,Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Adevărul. Românismul este Umanitate, Libertate şi Adevăr”. Fraza lui Hașdeu reuneşte, astfel, multe dintre principiile Masoneriei, cunoscute de iniţiaţi – responsabilitate, moralitate, iubire şi adevăr.
Moartea fiicei sale l-a marcat și l-a îndreptat spre ocultism.
Din păcate, în 1888, fiica sa, Iulia Hașdeu, o poetă talentată ale cărei poezii în franceză anunțau o carieră extraordinară, a murit, iar acest incident l-a șocat pe Hașdeu.
Viața sa a intrat într-o etapă de declin. În ultimii ani ai vieții sale, s-a stabilit la Câmpina, unde a construit un castel, un „templu metafizic”, cum l-a denumit presa vremii, în timpul celor două războaie mondiale și s-a ocupat de practica spiritismului. De fapt, Hașdeu a construit primul templu pentru Iulia în mormântul cimitirului „Bellu” din București între 1888 și 1891 și între 1894 și 1896, conform spiritualismului fiicei sale înălţat castelul din Câmpina după planurile dictate de fiica sa în şedinţele de spiritism.
„Templul metafizic” este plin de alte semne misterioase: camera întunecată, unde a avut loc întâlnirea spirituală, imensa poartă rotundă, compusă din două tronuri de piatră, sculptate cu șapte reîncarnări importante ale Iuliei. Fundația castelului are și ea formă de cruce. În muzeu puteți admira și tablouri, inclusiv picturi din ziua în care a murit Julia, obiecte de uz casnic și biroul lui Hasdou, unde se află biroul de comunicare al Julia adus de la Paris. Există, de asemenea, o gaură ciudată în peretele biroului, a spus Hasdu, sufletul Juliei a intrat în castel din camera de spiritism.
Bogdan Petriceicu Hasdeu moare la Câmpina, pe 25 august 1907, în castelul ridicat pentru iubita sa fiică.
