557 de ani de la Bătălia de la Baia, comemorați la Biserica Albă

Biserica Albă, ctitoria lui Ștefan cel Mare din localitatea Baia, fosta capitală a Moldovei, a fost locul unde s-au comemorat 557 de ani de la Bătălia de la Baia. Evenimentul, care se desfășoară anual din 2017, include evocări istorice, momente artistice și o slujbă religioasă. „Este un moment de mândrie, dar și de durere pentru comunitatea din Baia”, a transmis profesorul de istorie Ioan Natu.

Bătălia de la Baia a avut loc în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, între oastea Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, și armata regatului Ungariei, condusă de regele Matia Corvin. La Biserica Albă, în fața celor prezenți, profesorul Ioan Natu a reconstituit evenimentele din acea noapte de luptă crâncenă.

Prof. Teodora Morariu, bibliotecar: „Ne aflăm în Biserica Albă, Sfântul Gheorghe, ctitorită de marele domn Ștefan cel Mare. Așa cum știm, într-un decembrie geros, aici, la Baia, a avut loc o luptă între Matei Corvin și Ștefan cel Mare, în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467. Începând din anul 2017, am încercat împreună cu doamna primar, noi, comunitatea și biserica, ctitoria lui Ștefan cel Mare, să facem tot mai mult cunoscut acest fapt destul de tragic la vremea respectivă, dar care ne ridică în istorie pe noi, trăitorii de la Baia. Această biserică este construită după acea crâncenă luptă din decembrie, de domnul Ștefan cel Mare, ca să rămână în neuitare”.

Biserica Albă a fost construită de Ștefan cel Mare după acea bătălie, pentru a rămâne în memoria colectivă. „Această biserică a fost ridicată pentru a nu uita lupta din decembrie 1467”, a subliniat profesorul. În continuare, acesta a vorbit despre contextul bătăliei, despre rivalitatea dintre Ștefan cel Mare și regele Ungariei, Matia Corvin, și despre strategiile folosite de Ștefan pentru a surprinde armata maghiară, inclusiv atacul de noapte, asemănător celor din alte mari bătălii istorice, cum ar fi cele din timpul lui Vlad Țepeș.

Evocarea istorică a evenimentelor din noaptea bătăliei de la Baia, dar și din zilele care au urmat, a fost făcută în fața celor prezenți la Biserica Albă de profesorul Ioan Natu.
„Este un moment pentru neamul românesc, pentru țara Moldovei, de afirmare și pentru tânărul domn al Moldovei, care a reușit să țină pept la Baia cele mai puternice armate organizate din Europa acelor timpuri condusă de un român, regele Ungariei, Matias Corvin. Ce a făcut ca să vină la Baia? Contează o rivalitate purtată între Moldova lui Ștefan, care vroia să facă un pic de ordine după ce s-a întâmplat în Moldova prin uciderea părintelui său de către Petru Aron, unchiul său, care găsise adăpost în Transilvania. Ștefan a provocat, putem spune, această incursiune a regiului Ungariei. Ungurii au ajuns la Baia, iar Ștefan a
lăsat intact, deci întradins, acest oraș care fusese prima capitală a Moldoviei și în care locuia o puternică comunitate de sași și unguri și, nu întâmplător, Ștefan a pregătit aici un loc unde să-l aștepte pe regele Ungariei Matei Corvin. Ștefan va ataca noaptea, folosind o tactică pe care a mai folosit-o și vărul
său Vlad Țepeș în Țara Românească împotriva cuceritorului Constantinopului Mahomed al II-lea.
A atacat și prin surprindere, iar ungurii au trebuit să lupte și să se poată să apere intrările, practic,
spre piața centrală a orașului Baia. A fost o lupte pe viață și pe moarte. Cu toată oponența Gărzilor regale și cu toată rezistența acestor soldați căliți în lupte, moldovenii reușesc să intre în piață și să intră și în casa unde era cantonat regele Ungariei Matei Corvin, care s-a aflat într-un pericol de moarte.
În luptele care s-au dat, el este rănit, iar ai săi l-au scos, fiind lovit în spate de o săgeată cu trei vârfuri, țărănească și l-au scos pe targă cu mari eforturi înspre Transilvania prin munți din apropierea noastră. Nu se întâmpla așa ceva. Ștefan plănuise totul. Oastea, călare a Moldovei, o parte din ea trebuia să execute o manevră spre Bogdănești, de la Spătărești, să retragă orice și să acopere orice cale de retragere a armatei ungare spre Neamț și prin codrii Moldovei. Dar prin trădare, se spune că Vornicu Crasneș, așa care nu a executat acea comandă, acea manevră pe care a poruncit-o Ștefan, a dat posibilitate armatei ungarii, cea mai rămas dintr-ânsa, să se retragă înspre Neamț, ducând pe targă pe regele lor rănit și în pericol de moarte. Totdeauna trădarea a rezolvat, în ghelimele spus, multe din lucruri, pentru noi românii, într-un sens nefavorabil. A doua zi, de pe 15 decembrie, Ștefan cel Mare a pedepsit pe loc o parte din cei vinovați, iar cei care au trădat mari capi ai boierimii Moldovei își vor găsi mai târziu zilele de pedepsă, de judecată și pedepsă, pentru trădarea pe care au făcut-o aici, la Baia. Baia este distrusă, este ruină. Spun documentele că Ștefan, după bătălie, a refăcut casă cu casă, stradă cu stradă, orașul Baia.
Și atunci se pare că multe din bisericele care erau și inclusiv în centrul unde se afla azi Biserica Petru Rareș, au fost distruse și el va căuta să repare o parte din ele, dar pentru cei care și-au dat viața pentru această bătălie, Ștefan va construi această biserică, Biserica Albă, și se spune că pe lângă elementele de construcții s-a folosit și piatra adusă direct și soldații moldovii au contribuit la ridicarea acestei biserici sfinte, biserici voivodale, care a marcat această mare victorie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Profesorul Natu a extras din evenimentele petrecute acum 557 de ani câteva învățăminte pe care să
le luăm în calcul și în zilele noastre.
„Oricâte încercări am avut noi de-a lungul timpului, ne-am revenit și am ajuns astăzi să fim aici și să putem să fim liberi și mândri în această țară românească și să ne ducem viața. Că nu este totul bine,
avem credința în Dumnezeu și în neamul acesta că va fi bine în continuare și nu vom uita niciodată, sperăm noi, aceste clipe mărețe din istorie neamului nostru”.

Evenimentul a continuat cu o slujbă religioasă de comemorare a celor care au căzut în luptă și a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt și cu un concert de colinde și cântece patriotice.

Sursa: https://intermediatv.ro/2024/12/16/557-de-ani-de-la-batalia-de-la-baia-la-biserica-alba/