Barbu Lăutaru, interpret de muzică lăutărească

Barbu Lăutaru (pseudonimul lui Vasile Barbu, n. 1780, Iași, raionul Anenii Noi, Republica Moldova – d. august 1858, Iași, Moldova) a fost un cântăreț și cobzar român, de etnie romă. Lăutaru a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai vremii sale, contribuind semnificativ la dezvoltarea muzicii lăutărești prin interpretările sale și prin integrarea în muzica lui a elementelor tradiționale românești, cu influențe puternice din muzica religioasă, orientală, occidentală și rusească.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Născut sclav de etnie romă pe moșia boierului Drăgulin din mahalaua Frecăului, Iași, Barbu Lăutaru a învățat de la tatăl său cântecele vechi și baladele. A fost atras și de muzica bisericească, studiind la școala de muzică a Bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur din Iași, unde a devenit cântăreț la strană.

Reformele din Moldova de la începutul secolului al XIX-lea au permis robilor să își cumpere libertatea, un vis pe care Barbu Lăutaru l-a purtat mereu în inimă. În 1845, a reușit să strângă banii necesari pentru a se elibera din robie și a făcut același lucru și pentru ceilalți membri ai familiei sale.

În 1814, a devenit staroste al primei bresle lăutărești din Principatul Moldovei și liderul lăutarilor robi din mahalaua sa. A format un taraf cu lăutarii satului, care a devenit rapid cunoscut. Muzica lor atrăgea atât oamenii simpli, cât și intelectualii vremii. În semn de distincție, purta un costum specific, cu anteriu, giubea veche și o jumătate de ișlic cu fundă verde.

În iarna anului 1847, Barbu Lăutaru a avut onoarea de a-l întâlni pe compozitorul Franz Liszt, aflat în Moldova la invitația lui Vasile Alecsandri. Săptămânalul francez „La vie parisienne” a relatat că Barbu Lăutaru a reprodus la prima audiție o improvizație a lui Liszt. În admirația sa, Liszt a inclus „cântecele de beție” ale lui Barbu Lăutaru în compoziția sa „Rapsodia Română pentru pian”.

Barbu Lăutaru a reușit să îmbine armonios influențele orientale și occidentale, depășind astfel limitele timpului său. Vasile Alecsandri, un susținător fervent al eliberării romilor, i-a dedicat o piesă de teatru intitulată „Barbu Lăutariul”, pentru care a compus versurile: „Eu sunt Barbu lăutaru/Starostele și cobzarul”. Cuvintele lui Franz Liszt rămân memorabile: „Bea Barbule lăutar, stăpânul meu, bea, căci Dumnezeu te-a făcut artist, și tu ești mai mare decât mine.”

Sursa: https://ikultura.ro/personalitati-rome/