Baltasar Gracián, moralist și prozator spaniol

Baltasar Gracián y Morales (născut pe 8 ianuarie 1604, în Belmonte de Gracián, Aragon, Spania – decedat pe 6 decembrie 1658, în Tarazona, Aragon, Spania) a fost un călugăr iezuit, erudit, gânditor stoic, moralist și prozator spaniol din perioada epocii de aur a barocului. Alături de Francisco de Quevedo, a fost un reprezentant de seamă al conceptismului.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Baltasar_Gracián#/media/Fișier:Gracián_Graus_(detalle).jpg

Scrieri:

• 1637: Eroul („El héroe”) – replică la Il principe al lui Machiavelli
• 1640: Politicianul Don Fernando Catolicul („El político Don Fernando el Católico”)
• 1642: Finețea și arta omului de spirit („Agudeza y arte de ingenio”) – tratat de etică conceptistă și teorie literară
• 1646: Înțeleptul („El discreto”)
• 1647: Oracolul manual și arta prudenței („Oráculo manual y arte de prudencia”) – culegere de aforisme, ghid al înțelepciunii, care va influența pe La Rochefoucauld
• 1651 – 1657: Criticonul („El Criticón”) – roman filozofic în formulă alegorică, opera sa cea mai importantă, care oferă o cuprinzătoare reprezentare asupra vieții omenești și a instituțiilor sociale.

Prin opera sa, caracterizată de o mare forță de creație și un stil cizelat, bogat în imagini și antiteze originale, Baltasar Gracián a dat stilului baroc o deosebită finețe.

Gracián este considerat cel mai reprezentativ scriitor al stilului literar baroc spaniol cunoscut sub numele de Conceptismo (Conceptismul), fiind și cel mai important teoretician al acestuia. Agudeza y arte de ingenio (Wit and the Art of Inventiveness) este o lucrare care reprezintă o antologie a stilului conceptist, îmbinând poezie, retorică și teorie literară.
Gracián a fost fiul unui doctor. A studiat la o școală iezuită în anii 1621-1623 și teologia la Zaragoza. A fost hirotonit în 1627 și a depus voturile finale în 1635. A intrat în ordine iezuită în 1633 și s-a dedicat predării în diferite școli iezuite, petrecând o perioadă în Huesca, unde s-a împrietenit cu învățatul local Vincencio Juan de Lastanosa. A devenit faimos ca predicator, deși unele dintre demonstrațiile sale oratorice, cum ar fi citirea unei scrisori din Iad din amvon, au fost dezaprobate de superiorii săi. A fost numit rector al Colegiului Iezuit din Tarragona și a scris lucrări care propuneau modele de comportament curtenesc, cum ar fi El héroe (Eroul), El político (Politicianul) și El discreto (Înțeleptul).

În timpul Revoltei Catalane, a fost capelan al armatei spaniole care a ridicat asediul francez asupra Lleidei (Lérida) în 1646.

În 1651, a publicat prima parte a El Criticón, fără permisiunea superiorilor săi, atrăgând astfel nemulțumirea societății iezuite. Ignorând mustrările, a publicat a doua parte a romanului în 1657 și a fost sancționat, fiind exilat în Graus la începutul anului 1658. În aprilie 1658, a fost trimis în diferite poziții mai mici sub colegiul din Tarazona. Declinația sa fizică l-a împiedicat să participe la congresul provincial din Calatayud, iar pe 6 decembrie 1658 Gracián a murit în Tarazona.
El Criticón este o lucrare de amploare și una dintre cele mai mari realizări ale Siglo de Oro (Epoca de Aur). Este un roman alegoric cu o componentă filozofică profundă, care îmbină stilul bizantin și cel picaresc. Personajele principale, Critilo și Andrenio, reprezintă două tipuri de oameni: Critilo, omul critic, care întruchipează deziluzia, și Andrenio, omul natural, care simbolizează inocența și impulsurile primitive. În lucrarea sa, Gracián folosește o tehnică perspectivistă, arătând diverse puncte de vedere ale celor două personaje.
Oráculo manual y arte de prudencia (1647), cunoscut și sub denumirea de The Art of Worldly Wisdom, este una dintre lucrările cele mai citite ale lui Gracián. Este alcătuită din trei sute de maxime, fiecare însoțită de un comentariu, care oferă sfaturi despre cum să navighezi prin lumea haotică în care trăim. Stilul său, caracterizat de concentrare maximă a semnificației într-o formă minimală, a avut un impact semnificativ asupra cititorilor și a influențat autori precum Schopenhauer și Nietzsche.
Gracián a fost extrem de apreciat de filosofi precum Schopenhauer, care i-a tradus lucrările în germană, și Nietzsche, care a considerat El Discreto un exemplu suprem de subtilitate morală. Traducerea în engleză a lucrării Oráculo manual de Joseph Jacobs, publicată în 1892, a avut succes.