Aurel Berinde, istoric român, prozator și cadru didactic

Aurel Berinde, (15 aprilie 1927, Oradea – 23 august 2004, Timișoara), a fost istoric, prozator și cadru didactic, licențiat al Facultății de Construcții din cadrul Universității Politehnica Timișoara și membru al Asociației Istoricilor Bănățeni.

Născut la Oradea, unde a copilărit și a urmat Școala de Arte și Meserii, Berinde s-a mutat ulterior la Timișoara, unde a absolvit Liceul de Construcții (1950) și apoi Facultatea de Construcții. Și-a desfășurat întreaga carieră în învățământul preuniversitar, ca profesor la Liceul de Construcții, instituție pe care a și condus-o ca director.

Sursa foto: AI

Interesat de perfecționarea procesului educațional, a publicat volumul Instruirea programată (1979, Editura Facla), conceput pentru aplicarea acestei metode moderne în învățământul liceal și tehnic-profesional.

Încă din tinerețe a manifestat preocupări literare, debutând cu încercări poetice și ulterior cu proză scurtă, publicată în reviste locale din Timișoara.

Pasiunea sa centrală a fost însă istoria. A cercetat cu predilecție perioadele mai puțin cunoscute ale trecutului românesc, precum epoca dintre retragerea aureliană și formarea Țărilor Române medievale.

În 1984 a publicat, împreună cu Simion Lugojan, volumul Contribuții la cunoașterea limbii dacilor (Editura Facla), în care au fost identificate aproximativ 700 de cuvinte românești cu posibile origini dacice.

În 2002 a apărut studiul Geneza romanității răsăritene (Editura Bemirodan), o lucrare de sinteză ce combină surse istorice, lingvistice, epigrafice, etnografice și arheologice. Cartea argumentează teza traco-romanică, subliniind continuitatea elementului tracic și rolul redus al influenței slave, respingând atât teoria romanității pure (formată exclusiv în Dacia Traiană), cât și ipoteza formării limbii române exclusiv la sud de Dunăre.

Volumul II al lucrării, rămas neterminat, urma să abordeze problematica creștinătății și a continuității tradițiilor precreștine.

Aurel Berinde a murit la Timișoara, pe 23 august 2004, la vârsta de 77 de ani, în urma unor atacuri cerebrale, după o lungă suferință.

Lucrări publicate

• Instruirea programată, Timișoara: Editura Facla, 1979
• Contribuții la cunoașterea limbii dacilor (în colaborare cu Simion Lugojan), Timișoara: Editura Facla, 1984
• Geneza romanității răsăritene, Timișoara: Editura Bemirodan, 2002.