Arthur Kreindler, medic neurolog român de origine evreiască

Arthur Kreindler (n. 15 mai 1900, București – d. 28 mai 1988, București) a fost un medic neurolog român de origine evreiască, profesor universitar, academician și director al Institutului de Cercetări în Neurologie al Academiei Române.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Kreindler#/media/Fișier:Arthur_Kreindler_1957.jpg

După ce a absolvit Facultatea de Medicină a Universității din București, a lucrat în clinica de neurologie a Spitalului Colentina, sub îndrumarea profesorului Gheorghe Marinescu. Împreună cu acesta, a publicat în 1935 monografia Reflexele condiționate, iar în 1937 a cosemnat lucrarea Le Tonus des muscles striés, alături de Marinescu, Nicolae Ionescu-Sisești și Oskar Sager. Cartea a fost prefațată de renumitul neurofiziolog britanic Sir Charles Sherrington.

În 1948, Kreindler este numit profesor de neurologie la Facultatea de Medicină din București și devine membru al Academiei Republicii Populare Române. Tot atunci, preia conducerea Institutului de Neurologie, care primește numele lui Ivan Pavlov, reflectând orientarea științifică a epocii, dominată de teoriile pavloviene despre reflexele condiționate.

A reușit să formeze un colectiv de cercetare valoros, din care au făcut parte nume precum State Drăgănescu, Vlad Voiculescu, Th. Horneț, Arcadiu Petrescu și Ion Voinescu. Activitatea științifică s-a concentrat pe domenii precum neurofiziologia, neurochimia, neuropatologia, epilepsia, fiziologia și patologia cerebelului, afazia, dar și pe studiul activității electrice cerebrale și excitabilitatea sistemului nervos central.

Pentru contribuția sa la cercetarea epilepsiei, concretizată în monografia Epilepsia (1955), a fost distins în 1957 cu Premiul de Stat.

Kreindler a avut un rol esențial în formarea și perfecționarea medicilor neurologi, activând în cadrul catedrei de specializare postuniversitară de la Institutul de Medicină și Farmacie din București.

A publicat numeroase articole științifice în reviste de specialitate din România și din străinătate, participând la congrese internaționale, inclusiv ca raportor principal la Congresul Mondial de Neurologie de la Bruxelles (1957), pe tema epilepsiei de tip petit mal.

Lucrări notabile

• Anatomo-fiziologia clinică a sistemului nervos central (1957, cu Vlad Voiculescu)
• Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet (1958, cu Mircea Steriade)
• Infarctul cerebral și Hemoragia cerebrală (1972)
• Afazia (1973, cu Alexandru Fradis)
• Neurologie clinică (1976, cu Vlad Voiculescu).

În ultimii ani de viață, Arthur Kreindler a tradus în limba română, fără a publica, o parte dintre tragediile lui William Shakespeare.

Distincții

• Ordinul „23 August” clasa a IV-a (1959), pentru contribuții remarcabile la dezvoltarea științei și culturii în Republica Populară Română.