Arthur Gorovei, folclorist și etnograf român

Arthur Gorovei (19 februarie 1864, Fălticeni – 19 martie 1951, București) a fost un eminent academician român, folclorist și etnograf, membru de onoare al Academiei Române din 1940.
Născut la Fălticeni pe 19 februarie 1864, Arthur Gorovei a urmat școala primară și gimnaziul la Fălticeni, continuându-și studiile la Institutele Unite din Iași, unde a obținut bacalaureatul. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din Iași și a activat ca magistrat până în 1903, ulterior devenind avocat la Fălticeni. De-a lungul carierei sale, a ocupat funcții importante, fiind Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. În 1915 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1940 a devenit membru de onoare al aceleași instituții. A fost, de asemenea, Doctor Honoris Causa al Universității din Cernăuți și a activat ca Senator Legionar.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Gorovei#/media/Fi%C8%99ier:Arthur_Gorovei_(1).jpg

În 1892, a fondat la Fălticeni revista de folclor „Șezătoarea”, care a apărut, cu unele întreruperi, timp de 26 de ani, având un sprijin esențial din partea lui G. T. Kirileanu. Ultimul număr al revistei, publicat în 1931, include un indice analitic și alfabetic al celor 25 de volume.

Distincții

• Ordinul Meritul Cultural, în gradul de Cavaler cl. II, pentru litere (1 februarie 1943).

Lucrări publicate
Arthur Gorovei a lăsat o moștenire semnificativă în domeniul etnologiei și folclorului românesc. Printre lucrările sale importante se numără:

• Credințe și superstiții ale poporului român (1915)
• Din viața poporului român. Culegeri și studii. XXVII (1915)
• Dr. Ioan Urban Jarnik (1934)
• Cimiliturile românilor (1898)
• Datinele noastre la naștere (1909)
• Datorii și drepturi: carte pentru săteni (1921)
• Meșteșugul văpsitului cu buruieni (1922)
• Spovedania lui Moș Pintilie: carte pentru săteni (1929)
• Descântecele românilor: studiu de folklor (1931)
• Contribuții la istoria literară (1933)
• Elementul popular în literatura cultă (1935)
• Ouăle de Paști: studiu de folklor (1937)
• Șerpele de casă: cercetări de folklor (1941)
• Legenda arborilor îmbrățișați: cercetări de folklor (1942)
• Popoarele balcanice în folklorul românesc (1942)

Activitatea sa a avut un impact major asupra cercetării tradițiilor populare românești, iar contribuțiile sale au fost fundamentale în dezvoltarea folcloristicii românești. De asemenea, Gorovei a fost un susținător al păstrării tradițiilor și obiceiurilor populare, promovând cercetări și publicări care au influențat profund cultura română.