Jurnal FM 
1831 – Înființarea Arhivelor Statului din Țara Românească
#Postat de Carmen Vintu on mai 1, 2026
La 1 mai 1831, în Țara Românească, la București, au fost înființate Arhivele Statului, în baza Regulamentului Organic, aflate sub coordonarea Departamentului Trebilor din Lăuntru. O instituție similară a fost creată și în Moldova, la 1 ianuarie 1832, marcând un moment esențial în modernizarea administrației din Principatele Române.
Arhivele Naționale municipiul București Bd. Elisabeta 49 sector 5 prima jum. sec. XX
Munteanu Anca – Operă proprie
- CC BY-SA 4.0
- Fișier:Arhivele Naționale municipiul București Bd. Elisabeta.JPG
- Creată: 26 martie 2014
- Încărcată: 5 aprilie 2017
Primul director al Arhivelor Statului din Țara Românească a fost Iordache Rasti (1831–1837). Arhivele aveau rolul de a colecta, păstra și administra documentele oficiale ale statului, într-o perioadă de început a organizării instituțiilor moderne. Inițial păstrate de cancelarii domnești, mănăstiri sau mari boieri, documentele au început acum să fie organizate centralizat.
După Unirea Principatelor Române din 1859, arhivele din Țara Românească și Moldova s-au unificat în octombrie 1862, sub conducerea Direcției Generale a Arhivelor Statului, cu sediul la București.
Pe parcursul secolelor, instituția s-a extins și modernizat, fiind în prezent cunoscută sub numele de Arhivele Naționale ale României (denumire adoptată în 1996). Se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu o rețea națională de 42 de filiale județene și una în București.
Arhivele Naționale au ca atribuții:
- colectarea și conservarea documentelor din Fondul Arhivistic Național al României;
- elaborarea de norme privind activitatea arhivistică;
- microfilmarea și digitizarea documentelor;
- autorizarea cercetării și mutării temporare a documentelor;
- colaborarea internațională în domeniu.
În prezent, Arhivele sunt conduse de Dr. Cristian Anița (din septembrie 2018) și sunt parte activă a rețelelor internaționale de profil. Pe lângă activitatea științifică și administrativă, instituția are o bibliotecă de specialitate de aproximativ 70.000 de volume și 50.000 de periodice, unele cu valoare patrimonială.
De-a lungul timpului, instituția a fost condusă de personalități culturale marcante precum Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Dimitrie Onciul, Constantin Moisil și alții. După 1989, arhivele au trecut printr-un amplu proces de reformare și deschidere către public, inclusiv prin digitalizarea fondurilor.
