Aram Frenkian, filolog, logician și filosof român

Aram Frenkian (n. 19 martie 1898, Constanța – d. 10 septembrie 1964, București) a fost un filolog, logician și filosof român de orientare clasicistă, ales membru post-mortem al Academiei Române în 2006.

Frenkian a publicat peste cincizeci de studii și lucrări de filosofie, concentrându-se în mod special pe dialogul cultural între Occident și Orient.
Aram Frenkian s-a născut în Constanța, într-o familie de armeni refugiați din Imperiul Otoman. A urmat studiile la București, unde a absolvit liceul Gheorghe Lazăr, dezvoltându-și încă de tânăr o pasiune pentru filosofie, matematică și limbi străine, în special pentru latina și greaca veche. După absolvirea facultății în 1926, a plecat la Paris, unde a studiat filosofia timp de doi ani la Sorbona și l’École des Hautes Études, menținând în paralel un interes pentru limbile clasice și orientale.
În 1931, întors în țară, a obținut diploma Magna cum laude pentru doctoratul său în litere și filosofie, cu teza Cosmologia lui Heraclit din Efes. După câțiva ani, în 1937, a început cariera universitară ca asistent la catedra de limbă elină. În 1945, a devenit conferențiar la Facultatea de Filologie din București, iar în 1957 a fost numit profesor titular la catedra de filologie clasică. În 1964, a ajuns șef al secției de istorie la Institutul de Logică din București.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/pen-writing-executive-1804626/

Sursa foto: https://personalitati.araratonline.com/frenkian-m-aram-1898-1964/

Aram Frenkian a decedat în același an, din cauza unui atac de cord. În 2006, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Operă

Frenkian a fost profund interesat de filosofia presocratică și de studiul operei lui Homer. A scris mai mult de cincizeci de lucrări, cercetând teme legate de istoriografia filosofică.

Printre lucrările sale semnificative se numără:

• Mimesis și muzica: o contribuțiune la estetica lui Platon și Aristotel (Cernăuți, Editura Glasul Bucovinei, 1932)
• Études de philosophie présocratique I. Héraclite d΄Éphèse (Cernăuți, Glasul Bucovinei, 1933)
• Le monde homérique. Essai de protophilosophie grecque (Paris, Editura J. Vrin, 1934) / Lumea homerică – Eseu de protofilosofie greacă (București, Editura Herald, 2012, traducător Nicolae Baltă)
• Le Problème homérique: Considérations sur l’origine des épopées homériques (Paris, Editura J. Vrin, 1935)
• Études de philosophie présocratique II. Empédocle d΄Agrigente – Parmenide d΄Élée (Paris, Editura J. Vrin, 1937)
• Le réalisme grec (Cernăuți, Editura Glasul Bucovinei, 1939)
• Le postulat chez Euclide et chez les modernes (Paris, Editura J. Vrin, 1940)
• La méthode hippocratique dans le Phèdre de Platon (București, Imprimeria Națională, 1941)
• Gelozia zeilor la vechii greci (București, Imprimeria Națională, 1945)
• L’Orient et les origines de l’idéalisme subjectif dans la pensée européenne. Tome I. La Doctrine théologique de Memphis (Paris, P. Geuthner, 1946)
• Scepticismul grec și filosofia indiană (București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1957)
• Curs de istoria literaturii grecești: Epoca clasică (Secolele al V-lea și al IV-lea i.e.n.) (București, Editura Didactică și Pedagogică, 1962)
• Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide (București, Editura pentru Literatură Universală, 1969).