Anișoara Odeanu, poetă, prozatoare și jurnalistă română

Anișoara Odeanu, pe numele său real Doina Stella Grațiana Peteanu, s-a născut pe 28 mai 1912 în localitatea Pădureni, județul Timiș, și a trecut în eternitate pe 1 septembrie 1972, la Lugoj. A fost o poetă, prozatoare și jurnalistă apreciată, remarcându-se încă din tinerețe prin sensibilitatea și originalitatea scriiturii sale.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ani%C8%99oara_Odeanu#/media/Fi%C8%99ier:Anisoara-odeanu-2.jpg

Provenea dintr-o familie de intelectuali – tatăl ei, Aurel Peteanu, profesor de limba română și latină, a fost un binecunoscut animator cultural interbelic al Lugojului, iar mama, Viorica (n. Bujigan), i-a oferit o educație atentă. Anișoara și-a făcut școala primară în Lugoj, apoi a urmat Liceul de fete din Timișoara între 1922 și 1929. Studiile superioare le-a început la Facultatea de Litere din București (1929–1933), completate cu cursuri de limbă franceză la Dijon și Grenoble (1930–1931), iar ulterior a obținut licența în Drept la Universitatea din București, în 1936.

Talentul literar i-a fost remarcat încă din copilărie, publicând la doar 9 ani poezia După mure în revista Lumea copiilor. A debutat editorial în 1934 cu romanul Într-un cămin de domnișoare, primit cu entuziasm de critici – George Călinescu o numind „întâia ingenuă a literaturii române feminine”.

Anișoara Odeanu a activat intens în presa culturală interbelică, făcând parte din redacțiile revistelor Adevărul literar și artistic (1929–1934), Universul literar (1937–1940), Viața (1940–1943) și colaborând la Revista Fundațiilor Regale, România literară, Viața românească și publicații din Banat, precum Semenicul și Banatul.

Activitatea sa jurnalistică din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – în special articolele antisovietice și o broșură pro-legionară – au determinat excluderea ei din viața literară după 1945. S-a retras, alături de soțul său, medicul Dan Crivetz, mai întâi la Vărădia, apoi la Anina și, în cele din urmă, la Lugoj.

Reabilitată cultural după 1965, a revenit în atenția publicului, publicând din nou, cu succes.

Lucrări publicate (selecție):

• Într-un cămin de domnișoare (1934) – roman

• Călător din noaptea de Ajun (1936), reeditat ca Anotimpul pierdut (1971) – roman

• Fata lui Codru-împărat (1939) – poezie

• Ciudata viață a poetului (1942)

• Moartea în cetate (1943) – poezie

• Noaptea creației (1943) – poezie

• Sub lumina verii (1967) – nuvele

• Nedumeririle lui Duduță (1969) – nuvele

• Legile jocului (1972) – roman

• Acele lucruri mari (1973) – roman

• Domnișoara Lou și trandafirul galben (1985) – nuvele (ediție îngrijită de Cornel Ungureanu)

• Katinka sau fantomele de la Valea Lungă (2010) – roman

Memoria ei este păstrată prin:

• O placă memorială pe casa din Lugoj unde a trăit.

• Denumirea unei străzi și a unei școli din Lugoj.

• O stradă care îi poartă numele și în Timișoara.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ani%C8%99oara_Odeanu#/media/Fi%C8%99ier:Anisoara-odeanu-2.jpg