Andrei Bârseanu, etnograf, folclorist și dascăl român

Andrei Bârseanu (n. 17 octombrie 1858, Brașov – d. 17 august 1922, București) a fost etnograf, folclorist și dascăl român, personalitate marcantă a culturii transilvănene. A condus ASTRA între 1911 și 1922 și a contribuit, alături de filologul ceh Jan Urban Jarník, la culegeri fundamentale precum Cincizeci de colinde și Doine și strigături din Ardeal. De asemenea, a fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, participând la procesul istoric al Unirii Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918).

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Bârseanu#/media/Fișier:Andrei_Barseanu_(1).jpg

Originar din Dârste, lângă Brașov, Bârseanu a urmat studiile secundare în orașul natal, la Liceul Comercial întemeiat de George Barițiu, apoi și-a desăvârșit formarea universitară la Viena și München (1878–1881), unde a intrat în contact cu organizația studențească România Jună și cu Jan Urban Jarník, viitor filoromân și membru de onoare al Academiei Române.

Întors în Transilvania, a predat la Brașov, devenind apoi director al școlilor superioare și inspector regional al învățământului. În 1887 a înființat revista Școala și familia. Stabilit la Sibiu, a activat în cadrul ASTREI, fiind ales președinte în 1911, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. Din 1912 a fost membru și vicepreședinte al Academiei Române. A decedat la București în 1922, fiind înmormântat la Sibiu, iar ulterior reînhumat la Brașov.

În 1918 a fost vicepreședinte al Marelui Sfat Național și apoi al Consiliului Dirigent de la Sibiu. Deși ales delegat al ASTREI la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, starea de sănătate l-a împiedicat să participe personal, fiind reprezentat de alți membri ai asociației.

Andrei Bârseanu este autorul unor texte cu rezonanță patriotică, între care Pe-al nostru steag e scris Unire (cunoscut ca Imnul Unirii, pe muzica lui Ciprian Porumbescu), cântat cu puternic ecou în timpul Primului Război Mondial. A scris și imnuri dedicate ASTREI, poezii patriotice și articole pedagogice.
Printre lucrările sale se numără: Doine și strigături din Ardeal, Cincizeci de colinde (1890), Istoria Școalelor Centrale Române gr. ort. din Brașov (1902), dar și traduceri din autori străini.