André Marie Chénier, poet francez
#Postat de Carmen Vintu on iulie 25, 2025
André Marie Chénier (30 octombrie 1762 – 25 iulie 1794) a fost un poet francez de origine greacă și franco-levantină, cunoscut pentru contribuțiile sale la poezia romantică și legăturile cu Revoluția Franceză, care i-au adus condamnarea la moarte. Poezia sa, caracterizată printr-o profunzime emoțională și senzuală, îl plasează printre precursorii romantismului. Chénier a fost executat prin ghilotinare sub acuzația de „crime împotriva statului”, iar viața sa a inspirat opere artistice, inclusiv opera „Andrea Chénier” de Umberto Giordano.

Chénier s-a născut în Constantinopol, în familia unui negustor de pânze francez și al unei mame de origine cipriotă grecească. După ce tatăl său a revenit în Franța, familia a rămas în Franța, iar André a fost educat la Carcassonne. A studiat și a experimentat poezie neoclasică și a scris idile și bucolice influențate de poezia greacă antică. De asemenea, a lucrat la un poem didactic intitulat „Hermès”, care viza condensarea Enciclopediei lui Denis Diderot.
Chénier a revenit în Franța în 1790 și a început să scrie satire poetice ca reacție la evenimentele Revoluției. După execuția regelui Ludovic al XVI-lea, s-a retras la Versailles, unde a scris poezii inspirate de Fanny (Doamna Laurent Lecoulteux). În martie 1794, a fost arestat din greșeală, considerat un aristocrat fugar, și a fost condamnat și executat de Tribunalul Revoluționar.
În timpul vieții sale, Chénier a publicat doar „Jeu de paume” (1791) și „Hymne sur les Suisses” (1792). Reputația sa s-a consolidat postum, cu lucrări precum „Jeune Captive” și „La Jeune Tarentine” publicate ulterior. Criticii au variat în opiniile lor: Sainte-Beuve l-a considerat un precursor al romantismului, în timp ce Anatole France l-a văzut mai apropiat de clasicismul secolului al XVIII-lea. Chénier a fost apreciat de critici și poeți din Rusia și Anglia, fiind subiectul multor lucrări artistice.
Jurnal FM 