Amelia Pavel, critic și istoric de artă, eseistă, memorialistă

Amelia Pavel, (n. 7 noiembrie 1915, București – d. 21 decembrie 2003, București), a fost critic și istoric de artă, eseistă, memorialistă.

Amelia Pavel a urmat cursurile Liceului „Regina Maria”, apoi ale Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București, unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, P.P. Negulescu, Dimitrie Gusti și Traian Herseni.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/fountain-pen-write-calligraphy-6200263

Sursa foto: https://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/diverse/amelia-pavel

A fost cercetător științific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române (1953–1977), secretar științific de redacție al revistelor „Studii și cercetări de istoria artei” și „Revue roumaine de l’histoire de l’art”, precum și cercetător științific la Muzeul Național de Artă al României – Galeria Națională.

Din 1994, a predat Istoria artei moderne și Arta secolului XX la Facultatea de Istoria Artei din cadrul Academiei Naționale de Artă.

Amelia Pavel a publicat numeroase studii, articole, cronici și texte de catalog dedicate artei românești și europene din secolul XX, în reviste precum „Studii și cercetări de istoria artei”, „România literară”, „Viața românească” și „Arta”.

Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără:

• Nicolae Vermont (în colaborare, 1958)
• Ion Theodorescu-Sion (1965)
• Idei estetice în Europa și artă românească la răscruce de veac (1972)
• Expresionismul și premisele sale (1978)
• Rembrandt: gravurile (1987)
• Peisaj natural, peisaj uman (1987)
• Ștefan Câlția (1989)
• Pictura românească interbelică (1996)
• Pictori evrei în România (1996)
• Un martor în plus (volum de memorii, 1997; ediția a II-a, 2001).

A contribuit la redactarea unor lucrări colective de referință, printre care:
Micul dicționar enciclopedic român, Dicționar de termeni de artă (1995), Lexiconul de artiști Vollmer (1960–1965), Lexicon der Kunst (5 volume, 1970–1978) și Allgemeines Künstler Lexicon Saur.

A tradus din limba germană lucrări fundamentale:

• Erwin Panofsky, Ideea (1975)
• Lothar Dittmann, Stil, simbol, structură (1988)
• Friedrich Nietzsche, Aforisme, scrisori (1992, reeditare 2007) și A doua considerație oportună (1994).

Cei doi copii ai săi, Toma și Veronica Pavel, au emigrat din România (Toma în 1969, Veronica în 1982) și s-au afirmat în străinătate.

• Toma Pavel a devenit una dintre autoritățile mondiale în domeniul semiologiei și literaturii comparate, profesor la Universitatea din Chicago.
• Veronica Pavel Lerner a condus laboratorul central de analize chimice al Companiei „Air Liquide” din Canada.

Membră a Asociației Criticilor de Artă din 1960, Amelia Pavel a primit în anii ’90 titlul de „Femeia europeană a anului”, acordat de Consiliul Europei.