Alexandru Sterca-Șuluțiu, arhiepiscop-mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma

Alexandru Sterca-Șuluțiu, cunoscut și sub numele de Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș (n. 15 februarie 1794, Abrud – d. 7 septembrie 1867, Blaj), a fost arhiepiscop-mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma și fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În perioada în care a păstorit, Eparhia Făgăraș (cu sediul la Blaj) a fost separată de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Esztergom și a devenit o provincie ecleziastică independentă, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj ca sufragane.
Alexandru Sterca-Șuluțiu provenea dintr-o familie nobilă română din Transilvania, din zona Cărpinișului. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, pregătindu-se pentru preoție la Seminariul diecezan din Mica Romă. Pe 8 noiembrie 1814, s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar pe 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. După moartea soției sale pe 18 februarie 1818, el a rămas preot văduv, iar ulterior a fost consacrat episcop pentru Eparhia de Făgăraș. A murit la 7 septembrie 1867, la vârsta de 73 de ani, și a fost înmormântat în cimitirul de lângă Biserica Grecilor din Blaj, același loc unde își doarme somnul de veci și canonicul Timotei Cipariu.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Sterca-%C8%98ulu%C8%9Biu#/media/Fi%C8%99ier:Alexandru_Sterca-%C8%98ulu%C8%9Biu.jpg
În 1836, Alexandru Sterca-Șuluțiu a devenit vicar al Vicariatului unit al Silvaniei și protopop al Șimleului. În urma Sinodului electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș (cu sediul la Blaj). Pe 18 noiembrie 1850, a fost numit episcop, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea de către episcopul Vasile Erdeli. Pe 6 decembrie 1853, Papa Pius al IX-lea a scos Episcopia Făgăraș de sub jurisdicția mitropolitană a arhiepiscopului de Strigoniu (Esztergom) și a înălțat-o la rangul de arhiepiscopie și mitropolie, iar Alexandru Sterca-Șuluțiu a devenit astfel arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Române Unite, iar provincia a devenit independentă. Pe 28 octombrie 1855, a fost instalat în această funcție într-o ceremonie solemnă la Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, în prezența nunțiului apostolic la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà.
De-a lungul vieții, episcopul Sterca-Șuluțiu a primit numeroase distincții și titluri, printre care:

• Crucea de Cavaler al Ordinului Imperial Franz Joseph (1850)
• Comandor al Ordinului Imperial Leopold (1851)
• Prelat al Sfinției Sale, Papa Pius al IX-lea (1855)
• Asistent la Tronul Pontifical și Conte Roman (titlu nobiliar pontifical) (1855)
• Consilier Secret Imperial (1856)
• Ordinul Imperial Austriac al Coroanei de Fier de clasa 1-a (1860).

A lăsat în urmă lucrări valoroase, printre care se numără „Istoria Horei” și „Istoria Românilor din Munții Apuseni” (acestea fiind rămase în manuscris).

Sursa: https://www.bru.ro/blaj/lista-episcopilor/ps-alexandru-sterca-sulutiu/