Alexandru Orăscu, arhitect, urbanist și profesor universitar român

Alexandru Hristea Orăscu (cunoscut mai ales ca Alexandru Orăscu, n. 30 iulie 1817 – d. 16 decembrie 1894) a fost un arhitect, urbanist și profesor universitar român.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Or%C4%83scu#/media/Fi%C8%99ier:Alexandru_Orascu.jpg

Între 1885 și 1889, Orăscu a deținut funcția de rector al Universității București, iar între 1890 și 1892 a fost președintele Ligii Culturale. Este cunoscut ca autor al Planului Orăscu al Bucureștilor.

În anii 1840, când arhitectul catalan-român Xavier Villacrosse a fost numit arhitect șef al orașului, funcție pe care a ocupat-o între 1840 și 1848, Alexandru Hristea Orăscu a fost adjunctul său. Ulterior, Orăscu a participat la Revoluția de la 1848 și a avut și o carieră politică, fiind ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în 1876. Între 1891 și 1894, a fost primul președinte al Societății Arhitecților Români.

Ca arhitect, Orăscu a fost un promotor al clasicismului. Printre lucrările sale notabile se numără Universitatea din București (sediul vechi), Hotelul Carol din Constanța, Biserica Domnița Bălașa și Mitropolia Nouă din Iași. În 1893, a realizat „Planul Orăscu” al Bucureștilor, un proiect de sistematizare a orașului.

O stradă din București, situată în cartierul Izvor, a purtat numele lui Alexandru Orăscu până în 1984, când zona a fost demolată pentru proiectul „Casa Poporului”.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Or%C4%83scu