Alexandru Demetriad, pianist român

Alexandru Ion Demetriad (n. 28 martie 1903, Puțeni, Tecuci/Valea Mărului, Galați – d. 2 aprilie 1983), originar din Galați, a fost unul dintre cei mai apreciați pianiști români. Faima sa internațională a fost umbrită de restricțiile impuse de regimul comunist, care i-a interzis să călătorească în Occident, deși era frecvent invitat să concerteze în marile filarmonici ale lumii.

Sursa foto: AI

Demetriad s-a născut pe 28 martie 1903, în comuna Puțeni (astăzi Valea Mărului), în județul Galați, fiind cel de-al șaselea și ultimul copil al soților Iancu și Persefoni Demetriad. Tatăl său, Iancu Demetriad, provenea dintr-o familie grecească și a obținut cetățenia română în 1905. Era un agricultor de succes, devenind mare proprietar agricol după câțiva ani. Familia Demetriad a închiriat moșia Puțeni din 1871, fiind proprietatea generalului Leon Mavrocordat, șef al Casei Militare a regelui Carol I. Pe partea maternă, Alexandru avea rădăcini din portul Brăila, iar bunica sa era italiană, iar bunicul grec.

În timpul Primului Război Mondial, familia a fost despărțită, tatăl său fiind ales senator și plecând la Iași, iar Alexandru a rămas la Galați, în grijă a două verișoare. După război, familia s-a reunit la Tecuci, unde talentul muzical al lui Alexandru a început să devină evident. La 16 ani, părinții l-au trimis la Conservatorul din Târgu Mureș, unul dintre cele mai renumite conservatoare ale vremii.

În 1924, Alexandru Demetriad a plecat la Paris, unde a studiat la Conservatorul din Paris (1926-1928) și la Ecole Normale de Musique (1927-1933), avându-i ca profesori pe Paul Dukas și Alfred Cortot. În această perioadă, a stabilit relații importante cu muzicieni de renume, iar prin intermediul familiei Jeanniot, a făcut cunoștință cu mari personalități ale muzicii. În 1935 și 1936, a întreprins mai multe călătorii în România, vizitând orașele Tecuci, Brăila și altele.

Întors definitiv în țară în jurul anului 1934, Demetriad a susținut numeroase recitaluri, iar ecourile acestora au fost surprinse în diverse cronici muzicale. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a susținut recitaluri în România și a fost trimis în Germania și Italia de autoritățile române pentru a da recitaluri de muzică clasică.

În 1944, în plină iarnă, Alexandru Demetriad a fost victima unei agresiuni cu scop de jaf în București, fiind împușcat în mâna dreaptă. Deși inițial medicii au avut pronosticuri rezervate, el s-a recuperat rapid și, la mai puțin de trei luni, a revenit pe scenă, continuând să cânte cu aceeași măiestrie.

În perioada postbelică, Demetriad a fost profesor la Conservatorul de Muzică din Cluj și a activat ca solist la Filarmonica „George Enescu” din București între 1952 și 1973. În acești ani, a interpretat lucrări ale unor mari compozitori precum Liszt, Chopin și Brahms, începând din 1964 să susțină recitaluri în toată țara, în orașe precum Iași, Brașov, Sibiu și Timișoara.

Din păcate, regimul comunist i-a interzis să părăsească țara, deși era solicitat de marile filarmonici ale lumii. A fost un prizonier al propriei țări, forțat să rămână în România, în ciuda talentului său recunoscut la nivel internațional.

Sursa: https://adevarul.ro/stiri-locale/galati/pianistul-roman-de-geniu-tinut-cu-forta-in-tara-de-1793091.html