S-a întâmplat în 14 septembrie 1876
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 14 septembrie 1876: S-a născut Alexandru I. Lapedatu (frate geamăn cu economistul Ion I. Lapedatu), istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (m. 1950, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic).

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_I._Lapedatu#/media/Fi%C8%99ier:Alexandru_I._Lapedatu_sitting.png

– Fraţii gemeni Alexandru şi Ion Lapedatu aparţin unei ilustre familii transilvănene, cu rădăcini paterne la Glâmboaca (jud. Sibiu) şi materne, din familia Circa, la Săcele (jud. Braşov). Tatăl gemenilor, Ion Lapedatu, a fost primul român ardelean cu studii în Franţa şi doctorat trecut la Universitatea din Bruxelles. Ca profesor la Liceul ortodox român din Braşov, ca autor şi redactor la „Orientul Român” a rămas în memoria naţională ca una din figurile importante din cultura română a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea.

Născuţi la 14 septembrie 1876, de Ziua Înălţării Crucii, gemenii Lapedatu – rămaşi de mici copii orfani de tată – şi-au croit un rost în viaţă, luptând din răsputeri pentru a-şi afirma calităţile şi virtuţile. Ei aparţin prin cele făcute generaţiei Marii Uniri, acelora care au împlinit şi desăvârşit unitatea naţională.

Stăruind pentru a-şi desăvâşi studiile, – cele liceale – la Braşov şi Iaşi, apoi cele universitare – la Bucureşti şi Budapesta, Alexandru şi Ion Lapedatu s-au ilustrat ca adevăraţi lideri de generaţie. Ion s-a specializat ca economist, de timpuriu a condus Societatea studenţilor români „Petru Maior” din capitala Ungariei, iar Alexandru, la Bucureşti s-a impus prin interesul deosebit acordat istoriei, fiind de altfel studentul preferat al lui Dimitrie Onciul şi Nicolae Iorga.

Au intrat şi unul şi celălalt, cu energia şi talentele lor, în serviciul unor instituţii remacabile: Ion la Băncile „Ardeleana” şi „Albina”, dar şi la ASTRA, servind în ultimul loc proiectul Enciclopediei lui Diaconovici şi pe cel al înfiinţării Muzeului Asociaţiunii (1905). Alexandru s-a ataşat pentru toată viaţa Academiei Române, slujind studiilor istorice şi devenind editorul prestigiosului Buletin al Comisiunii Monumentelor Istorice, apoi membru şi preşedintele acesteia.

Articolul complet aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-14-septembrie-1876/