Alexandru Davila, dramaturg și om de cultură român

Alexandru Davila (n. 12 februarie 1862, Golești, județul Argeș – d. 19 octombrie 1929, București) a fost un dramaturg și om de cultură român, cunoscut mai ales pentru piesa sa Vlaicu Vodă și pentru contribuția sa la dezvoltarea teatrului românesc.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Davila#/media/Fi%C8%99ier:Frederic_Storck_-_Alexandru_Davila.png

S-a născut într-o familie cu rădăcini importante în cultura și istoria României. Tatăl său, Carol Davila, era medic militar de origine franceză, iar mama sa, Ana Racoviță-Golescu, era nepoata lui Dinicu Golescu, unul dintre marii boieri revoluționari români.

Își începe educația la școala primară din Golești și apoi continuă la școli din București, inclusiv la Institutul particular V. A. Urechia. În 1876, pleacă la Paris unde urmează liceul Saint Louis. Deși inițial intenționa să urmeze o carieră militară, fiind respins la Saint-Cyr, Davila se întoarce în România și își începe activitatea diplomatică și literară.

În 1881, Alexandru Davila este numit atașat supranumerar la Ministerul de Externe al României, iar între 1882 și 1883 lucrează la legăturile României în Roma și Bruxelles. După revenirea la București, devine secretarul ministrului de Externe D. A. Sturza, profesor de limba franceză și regizor de piese de teatru pentru familia regală.

În 1885, își face debutul literar cu poezii publicate în revista lui Alexandru Macedonski, Revista literară. Tot în această perioadă se dedică și jurnalismului, colaborând cu publicații precum Epoca și Independența Română.

Davila se afirmă cu adevărat în 1902, când își lansează capodopera Vlaicu Vodă pe scena Teatrului Național din București. Piesa a fost bine primită, având în distribuție actori celebri precum Constantin Nottara și Tony Bulandra. Vlaicu Vodă este o dramă istorică în cinci acte, scrisă în versuri, și reprezintă doar prima parte dintr-o trilogie intitulată Mirciada, pe care Davila nu a reușit să o finalizeze.

În 1904, Alexandru Davila este numit director al Teatrului Național din București, funcție în care rămâne până în 1908. În această perioadă a implementat reforme importante, promovând spectacole de calitate și producții naționale. A montat spectacole de mare amploare, cum ar fi Povestea neamului de la Traian la Carol I, și a lansat pantomime și balete în grădinile Palatului Cotroceni.

În 1915, Davila este victima unui atac violent, fiind grav rănit și rămânând paralizat până la sfârșitul vieții. Chiar și în această stare, el continuă să scrie și să contribuie la cultura românească. Publică articole, poezii și scenete în diverse reviste literare și teatrale.

Davila a murit la București în 1929, fiind înmormântat la Cimitirul Militar. Moștenirea sa literară, în special prin Vlaicu Vodă, dar și prin amintiri și eseuri publicate postum în Din torsul zilelor, rămâne un reper semnificativ în istoria teatrului și culturii române.

Sursa: https://www.globalinfo.ro/z/biografie_alexandru_davila.htm