Alexandru Bogdan-Pitești, om de cultură român, poet, eseist, critic de artă și colecționar

Alexandru Bogdan-Pitești (n. 13 iunie 1870, Pitești – d. 12 mai 1922, București) a fost un om de cultură român, poet, eseist, critic de artă și colecționar pasionat. Este cunoscut în special pentru contribuțiile sale semnificative în promovarea artei moderne în România, fiind unul dintre primii mecena și animatori ai acestei mișcări. În 1896, a fondat Salonul Independenților, inspirat de modelul „Salonului Societății Artiștilor Independenți” din Paris, iar în 1898 a înființat „Societatea Ileana”.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Bogdan-Pite%C8%99ti#/media/Fi%C8%99ier:Correggio,_Alexandru_Bogdan-Pite%C5%9Fti.jpg
Alexandru Bogdan-Pitești s-a născut în Pitești, într-o familie de refugiați aromâni din Ioanina (astăzi în Grecia). Deși se autoproclama ca descendent al boierilor Bogdănești și chiar ca fiu nelegitim al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, criticul literar Paul Cernat îl descria ca având un tipic „bovarism nobil” similar cu cel al altor figuri literare din epocă, precum Alexandru Macedonski și Mateiu Caragiale.

Bogdan-Pitești a fost format în spiritul Parisului decadent, având studii neterminate de Litere și Medicină la Montpellier și Geneva. A colaborat cu diverse publicații franceze și elvețiene, iar în tinerete a fost implicat în mișcări anarhiste, fapt ce l-a adus în fața autorităților, fiind chiar expulzat din Franța. A întreținut relații de prietenie cu reprezentanți ai Decadenței occidentale, cum ar fi Paul Verlaine, Maurice Maeterlinck, Octave Mirabeau și Joséphin Péladan.
În 1896, Alexandru Bogdan-Pitești a organizat, la București, prima expoziție internațională a artiștilor independenți, iar în 1898 a fondat „Societatea Ileana”, un proiect ambițios destinat promovării artei moderne. De asemenea, a prefațat și finanțat, în 1897, volumul de versuri „Bronzes” al poetului Alexandru Macedonski, care s-a lansat la Paris.

În 1900, Bogdan-Pitești a fost patronul primei reviste autohtone de artă modernă, tot sub numele de „Ileana”, care a fost condusă de Ion C. Bacalbașa. De-a lungul carierei sale, a continuat să sprijine tinerii artiști și scriitori, fiind și un susținător activ al Școlii de la Măgurele și al unor figuri artistice de marcă, cum ar fi Constantin Brâncuși, Ștefan Luchian, Ion Theodorescu Sion și Nicolae Tonitza.
Începând din 1908, Bogdan-Pitești a găzduit o colonie de artiști și scriitori moderni la castelul său din Vlaici, județul Olt. Totodată, din 1910, și-a inaugurat reședința din Știrbei Vodă, București, unde a organizat întâlniri culturale și literare.

În perioada 1913-1914, a fost director al cotidianului „Seara”, publicație finanțată de Puterea Centrală în timpul Primului Război Mondial. A fost acuzat de colaborare cu autoritățile germane și, după încheierea războiului, a fost subiectul unui amplu proces de discreditare publică.
Krikor H. Zambaccian, cunoscutul colecționar și critic de artă, a schițat un portret realist al lui Bogdan-Pitești, subliniind contradicțiile complexe ale acestuia: „Un amestec de senior și plebeu, de creștin și păgân, de tiran și revoltat”, un om „cinic și duios”, „generos pe de o parte, escroc pe de alta”. Zambaccian îl descria pe Bogdan-Pitești ca un „anarhic față de orânduielile lumești” care nu recunoștea decât o singură ierarhie: „talentul”.
Alexandru Bogdan-Pitești a murit subit pe 12 mai 1922, în timpul unei convorbiri telefonice, lăsând în urmă o colecție impresionantă de artă modernă românească. După moartea sa, colecția a fost parțial donată statului în 1925, iar această donație a avut un impact semnificativ asupra muzeelor și colecțiilor de artă din România.

În ciuda controverselor din timpul vieții sale, moștenirea culturală a lui Bogdan-Pitești a fost recunoscută de mulți scriitori și critici. Tudor Arghezi i-a dedicat cuvinte de apreciere, remarcând dăruirea sa extraordinară și energiile pe care le-a investit în promovarea artelor și literaturii românești.

Colecția de Artă
Colecția Alexandru Bogdan-Pitești include lucrări ale unor mari artiști români precum Constantin Brâncuși, Ștefan Luchian, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Oscar Han, Dimitrie Paciurea și Theodor Pallady. Această colecție a avut un impact major asupra consolidării artei moderne românești, rămânând o mărturie a angajamentului său cultural.

De asemenea, Bogdan-Pitești a fost subiectul mai multor romane și jurnale din perioada interbelică, fiind portretizat ca o figură emblematică a epocii sale, în lucrări ca „Lunatecii” și „Venin de mai” de Ion Vinea, „Don Juan” de Ion Călugăru sau „Demoniaca” de Lucrezzia Karr.