Alexandru Bărcăcilă, arheolog și profesor de limbi clasice

Alexandru Bărcăcilă (n. 31 martie 1895, Bughea de Sus, județul Muscel, astăzi în județul Argeș – d. 6 februarie 1970, București) a fost un renumit arheolog și profesor de limbi clasice (greacă, latină și română), fondator al Muzeului Regiunii „Porțile de Fier” și profesor la Liceul Traian din Drobeta Turnu Severin.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Bărcăcilă#/media/Fișier:Alexandru_Barcacila.png

Alexandru Bărcăcilă a urmat școala primară la Câmpulung-Muscel, iar mai târziu a studiat ca bursier la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București. Inițial, intenționa să urmeze Școala de Poduri și Șosele, dar la recomandarea profesorului său Constantin Dumitrescu-Iași, a renunțat în favoarea studiilor în filologia clasică la Universitatea din București. Împreună cu profesorul Grigore Tocilescu, a făcut excursii de studii în țară și în Grecia.

În 1907, devine profesor secundar la Drobeta Turnu Severin, iar din 1912 predă limba română și latină la Liceul Traian, fiind director al liceului între 1922 și 1938. În această perioadă, a demarat construcția Internatului liceului (care astăzi găzduiește Muzeul Porților de Fier, înființat pe 12 mai 1912) și a stadionului „Dr. C. Angelescu”.

În 1919, alături de Theodor Costescu și alți intelectuali, a înființat Societatea Culturală „Casa Luminii”, care organiza conferințe pentru public, având invitați de seamă, precum Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Sextil Pușcariu, Ion Pillat, Simion Mehedinți, Constantin Rădulescu-Motru și alți mari oameni de cultură.

Alexandru Bărcăcilă a desfășurat cercetări arheologice importante în zona Severinului, studiind situri precum castrul roman Drobeta, Cetatea Severinului, Ostrovul Banului, Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare și Mânăstirea Coșuștea-Crivelnic. Una dintre descoperirile sale notabile a avut loc în 1936, când a descoperit thermele romane din Drobeta, aflate sub un cimitir medieval. A fost, de asemenea, fondator (în 1922) și colaborator constant al revistei „Arhivele Olteniei” și a publicat articole și în revista „Boabe de grâu”.

După retragerea din activitate, a locuit la București, unde a decedat pe 6 februarie 1970. Conform dorinței sale, a fost înmormântat în Drobeta Turnu Severin, orașul cu care și-a legat întreaga activitate. În semn de recunoștință, o stradă din oraș poartă numele său.

Alexandru Bărcăcilă a fost și membru al Lojei Masonice „Lumina”, înființată la Turnu Severin la începutul secolului XX.

Premii

• 1934: Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române
• 1966: Titlul de profesor emerit, fiind sărbătorit de Academia Română cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani

Distincții

• Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor (31 mai 1932).