Alexandru Adolf Flechtenmacher, compozitor, violonist, dirijor și pedagog român

Alexandru Adolf Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași, Moldova – d. 28 ianuarie 1898, București, România) a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Regatul României, cunoscut mai ales ca autor al muzicii pentru Hora Unirii.

Alexandru Flechtenmacher s-a născut la Iași, fiind fiul juristului Christian Flechtenmacher, un sas stabilit în Principatul Moldovei. A început studiul viorii la Iași sub îndrumarea profesorilor Paul Hette și I. Leitner. Între 1837 și 1840, și-a continuat educația la Viena, avându-i ca profesori pe Joseph Böhm și Joseph Mayseder. Ulterior, a studiat la Paris în perioada 1847-1848, perfecționându-se în arta muzicală.

În 1834, Alexandru Flechtenmacher a devenit violonist în orchestra Trupei lirice franceze din Iași, unde a cântat până în 1837. După aceasta, a fost prim-violonist în trupa „Maria Therese Frisch” din Iași (1842-1843). Începând cu 1844, a fost numit dirijor al Teatrului Național din Iași, post pe care l-a ocupat până în 1847.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Flechtenmacher#/media/Fi%C8%99ier:Timbru_A.Flechtenmacher.jpg

În 1848, a compus Baba Hârca, prima operetă românească, pe text de Matei Millo. Premiera acestei opere, descrisă ca „operetă-vrăjitorie”, a avut loc la 26 decembrie 1848, la Teatrul Național din Iași. Matei Millo a interpretat rolul principal, marcând astfel primul travesti din teatrul românesc.

Flechtenmacher a compus, de asemenea, Hora Unirii în 1855, pe versurile poetului Vasile Alecsandri. În această perioadă, el a scris și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri, precum și cântece patriotice.

Între 1852 și 1853, a fost dirijor al Teatrului Național din București. În perioada 1853-1858, s-a mutat la Craiova, unde a dirijat spectacole și a promovat compozițiile proprii. După aceasta, a revenit la București și a condus din nou orchestra Teatrului Național între 1858 și 1879.

A fost profesor de pian, vioară și violoncel la Așezământul horal din București (1860-1863). În 1864, a fost numit director al Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București, instituție ce a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București. A ocupat această funcție până în 1869 și a predat vioara până în 1895.

Alexandru Flechtenmacher a jucat un rol esențial în promovarea folclorului românesc, pe care l-a cules și l-a prelucrat în creațiile sale. A inițiat fondarea Societății Filarmonice din Craiova și a compus numeroase lucrări, printre care:

Operete și vodeviluri

• Baba Hârca (1848, Iași)
• Doi țărani și cinci cârlani (1848, Iași)
• Barbu Lăutarul (1850, Iași)
• Scara mâței (1850, Iași)
• Coana Chirița (1850) și Întoarcerea Coanei Chirița (1850, Iași)
• Banii, Gloria și Amorul (1861, București)

Alte compoziții

• Răzvan și Vidra (1867, București) – dramă istorică cu muzică
• Fata de la Cozia (1870, neterminată) – operă în trei acte
• Cântece patriotice, inclusiv Imnul Școlii Centrale din București.

Sursa: https://www.travellerinromania.com/fig/alexandru-adolf-flechtenmacher/