Albert Szent-Györgyi, biochimist maghiar
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 22, 2024
Albert Szent-Györgyi (născut pe 16 septembrie 1893, Budapesta, Ungaria, Austro-Ungaria – decedat pe 22 octombrie 1986, Woods Hole, Massachusetts, SUA) a fost un biochimist maghiar, cunoscut pentru descoperirile sale legate de rolurile unor compuși organici, în special vitamina C, în oxidarea nutrienților de către celule. În 1937, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru aceste realizări.
Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Szent-Gy%C3%B6rgyi#/media/File:GyorgyiNIH.jpg
Szent-Györgyi a obținut diploma de medicină de la Universitatea din Budapesta în 1917, însă a devenit rapid interesat de biochimie, urmând studii suplimentare în Germania și Țările de Jos. În timp ce lucra la Universitatea din Cambridge (1927, 1929) și la Fundația Mayo din Rochester, Minnesota (1928), a descoperit și izolat un agent reducător organic, pe care l-a numit acid hexuronic (astăzi cunoscut ca acid ascorbic), din sucuri de plante și extracte de glande suprarenale. Patru ani mai târziu, ca profesor la Universitatea din Szeged, Ungaria (1931–1945), a demonstrat că acest acid era identic cu vitamina C, cunoscută pentru proprietățile ei antiscurbut, descoperită în 1907 de Axel Holst și Alfred Fröhlich.
Ulterior, Szent-Györgyi și-a concentrat cercetările asupra compușilor organici implicați în transformarea carbohidraților în dioxid de carbon, apă și alte substanțe necesare pentru producerea de energie în celule. Munca sa a deschis calea pentru elucidarea completă a ciclului de conversie, cunoscut astăzi ca ciclul Krebs, realizată de Sir Hans Krebs la doi ani după cercetările sale.
Un alt domeniu de interes pentru Szent-Györgyi a fost biochimia acțiunii musculare. El a descoperit o proteină în mușchi, denumită actină, și a demonstrat că, în combinație cu proteina miozină, aceasta este responsabilă de contracția musculară. De asemenea, a arătat că adenozin trifosfatul (ATP) este sursa imediată de energie pentru acest proces. În 1947, Szent-Györgyi a emigrat în Statele Unite și a fost numit director al Institutului de Cercetare a Mușchilor din Woods Hole, Massachusetts, unde a continuat cercetările sale asupra diviziunii celulare și cancerului.
Pe lângă cercetările sale științifice, Szent-Györgyi a scris și The Crazy Ape (1970), o lucrare critică și pesimistă despre știință și perspectivele de supraviețuire ale omenirii. Printre publicațiile sale științifice se numără On Oxidation, Fermentation, Vitamins, Health, and Disease (1940), Chemical Physiology of Contractions in Body and Heart Muscle (1953) și Introduction to a Submolecular Biology (1960).
Sursa: https://www.britannica.com/biography/Albert-Szent-Gyorgyi