Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) este o zi de post negru în tradiția ortodoxă, în care nu se mănâncă și nu se bea nimic, conform canoanelor bisericești. Acest post are rădăcini adânci în istorie, datând din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru botez. Astăzi, credincioșii postesc pentru a putea primi cu vrednicie Agheasma Mare, care se sfințește în această zi.

„Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru”.

Botezul Domnului, icoană din patrimoniul muzeului grăniceresc năsăudean

Țetcu Mircea Rareș – Operă proprie

Muzeul grăniceresc năsăudean

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:RO BN Muzeul graniceresc din Nasaud (49).jpg
• Creată: 14 august 2016
• Încărcată: 19 august 2016

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Boboteaza#/media/Fi%C8%99ier:RO_BN_Muzeul_graniceresc_din_Nasaud_(49).jpg

În unele regiuni, cum ar fi Moldova, credincioșii consumă Agheasma Mare timp de opt zile, până pe 14 ianuarie, la finalul praznicului. Aceasta este folosită pentru stropirea caselor și a obiectelor ce necesită binecuvântare, iar în unele cazuri, preoții o permit celor care nu se pot împărtăși, subliniind că Agheasma Mare nu înlocuiește Sfânta Împărtășanie.

În cadrul slujbei de Agheasmă Mare, care are loc pe 5 și 6 ianuarie, se citesc texte biblice și se rostește o rugăciune de sfințire a apei, invocându-se Duhul Sfânt. Apa binecuvântată are un rol special în tradiția ortodoxă, fiind considerată un mijloc de curățire și sfințire a trupului și sufletului.

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/religie/ajunul-bobotezei-de-post-negru-69743.html